Mondo News

Adio Schengen, dacă intră în vigoare modificările Codurilor Penale. CE confirmă că suntem la un pas de Articolul 7

Luni, 13 Mai 2019 15:07
Scris de: Vlad Economu
Adio Schengen, dacă intră în vigoare modificările Codurilor Penale. CE confirmă că suntem la un pas de Articolul 7

Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Margaritis Schinas, a anunțat oficial, luni după-amiază, într-o conferință de presă, că prim-vicepresedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a transmis o scrisoare președintelui Klaus Iohannis, premierului Viorica Dăncilă și președinților celor două Camere ale Parlamentului, în care avertizează că CE va declanșa “fără întârziere” ”Rule of law Framework” (Cadrul UE pentru Statul de Drept)”, procedură care precede activarea Articolului 7, dacă intră în vigoare modificările aduse Codurilor penale.

Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene a confirmat scrisoarea transmisă de prim-vicepreședintele CE, arătând că pașii înapoi făcuți de autoritățile române prin modificarea Codurilor penale vor putea determina declanșarea ”Rule of law Framework” (Cadrul UE pentru Statul de Drept)”, o procedură și mai dură decât Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV).

“Preocupările principale se referă la evoluțiile care interferează cu independența judiciară și lupta eficientă împotriva corupției, inclusiv protecția intereselor financiare ale UE și, în special, a amendamentelor recent adoptate la Codul penal, care riscă să creeze o situație de impunitate de facto pentru infracțiuni. Legislația posibilă pentru a permite recursurile extraordinare ar agrava situația statului de drept”, a afirmat purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene.

În cazul în care nu vor fi făcute în scurt timp îmbunătățiri sau dacă vor fi luate noi măsuri negative, precum promulgarea celor mai recente amendamente la Codurile penale, Comisia va declanșa fără întârziere Cadrul pentru statul de drept și va suspenda Mecanismul de Cooperare și Verificare, potrivit oficialului european.

“De asemenea, Comisia își rezervă competențele în calitate de gardian al tratatelor și nu va ezita să lanseze rapid proceduri privind încălcarea dreptului comunitar atunci când este necesar. Obiectivul Comisiei rămâne să ajute autoritățile române să găsească soluții la problemele statului de drept. Comisia este pregătită să se angajeze într-un dialog activ și constructiv cu autoritățile române și să colaboreze pentru o Românie mai puternică în Uniunea Europeană”, a adăugat purtătorul de cuvânt al CE.

În documentul transmis autorităților române și datat 10 mai, Frans Timmermans arată că în ultimele luni Comisia Europeană a fost nevoită să revină frecvent asupra problemei statului de drept în România.

“Cu fiecare această ocazie, Comisia a subliniat că se fac pași înapoi de la progresele Inregistrate în ultimii ani. Problemele pe care le-am identificat și recomandările făcute pentru a liniști îngrijorările apărute nu au fost luate în seamă. Aceeași lipsă de dorință a fost consemnată și în privința recomandărilor făcute de Comisia de la Veneția și de GRECO. Din nefericire, ultimele evoluții din România au amplificat și mai mult problemele existente privind domnia legii”, subliniază prim-vicepresedintele Comisiei Europene.

El amintește că în Mecanismul de Cooperare și Verificare din noiembrie 2018, Comisia a stabilit o cale clară de urmat – oprirea acestui trend negativ și punerea angajamentelor și eforturilor României din nou pe calea cea bună. “Urmarea acestei căi înseamnă că măsurile ce urmează a fi luate sunt pregătite cu o consultare adecvată și, dacă este necesar, cu ajutor al experților din afara țării. Astfel, s-ar evita riscurie ca măsurile luate să fie incompatibile cu legile UE și instrumentele anticorupție internaționale, sau cu recomandările Mecanismului de Cooperare și Verificare și ale Comisiei de la Veneția”.

Potrivit lui Timmermans, Comisia Europeană, de la toate nivelurile, a făcut apel la autoritățile române să recurgă la astfel de abordări pozitive într-o serie de întâlniri, scrisori și discuții în ultimele șase luni, dar, din nefericire, nu s-a ales această cale.

“Comisia, respectând deplin suveranitatea României și punând în practică responsabilitățile de garant al tratatelor, inclusiv al valorilor pe care este fondată Uniunea Europeană, într-o manieră obiectivă și nepărtinitoare, a identificat, la acest moment, următoarele puncte de îngrijorare privind domnia legii în România:

În privința independenței Justiției, raportul MCV din noiembrie 2018 a descoperit probleme serioase privind reducerea garanțiilor prevăzute de lege pentru independența sistemului de justiție.

Ordonanțele de guvern ce au modificat legile justiției emise după aceea au amplificat îngrijorările. De exemplu, autoritățile române au implementat un sistem disciplinar strict și exhaustiv și noi răspunderi pentru magistrați.

Dacă se adaugă apariția secției speciale pentru anchetarea magistraților și cu activitatea recentă a Inspecției Judiciare, rezultatul este înspăimântător pentru magistrați din punct de vedere a independenței lor.

În ce privește lupta efectivă împotriva criminalității, există un trend clar de subminare a autorităților, în special Înalta Curte de Casație și Justiție și Direcția Națională Anticorupție, esențiale în lupta împotriva corupției. Acest trend indică lipsa unei colaborări corecte între instituțiile statului, afectând eficiența și independența sistemului judiciar.

Această lipsă de cooperare s-a văzut și în cazul procedurilor controversate de numire în funcții, afectând încrederea în sistem. Recomandările făcute de mult timp de Comisie pentru implementarea, în sistemul procuraturii, de proceduri pe baze solide și independente continuă să fie ignorate.

Modificările adoptate de Parlamentul român pe 24 aprilie 2019 la Codul Penal, Codul de Procedură penală și legile privind corupția se adaugă la aceste îngrijorări”.

Timmermans mai spune că în schimburile de mesaje, în întâlnirile și dialogurile tehnice avute acum câteva săptămâni cu autoritățile române a avut ocazia să prezinte principalele îngrijorări ale Comisiei, dar, în pofida acestor eforturi, multe îngrijorări au fost ignorate în proiectele de lege adoptate și rămân de actualitate, precum:

Reducerea perioadei de prescripție: pentru infracțiuni cu pedepse între 10 și 20 de ani și între 5 și 10 ani, termenul pentru a obține o condamnare finală ar fi în principiu reduc cu doi ani. Acest amendament poate duce, în multe cazuri, la atingerea termenului de prescripție înainte ca ultima instanță să aibă posibilitatea să judece. Asta înseamnă că multe infracțiuni pot rămâne nepedepsite, inclusiv infracțiuni care, potrivit legilor UE, ar trebui pedepsite cu sancțiuni eficiente, proporționale și cu efect de descurajare ( cum ar fi falsificarea de modetă, abuz de piață și pronografie infantilă.

Reducerea pedepselor pentru anumite fapte comise în exercițiul funcției publice, precum abuzul în serviciu. Amendamentul prevede că, în aceste cazuri, dacă suspectul plătește beneficiile materiare primite în anumite infracșiuni de corupție înainte de proces, sentința cu închisoarea este redusă la jumătate. Acest lucru va avea impact asupra duratei sentințelor cu închisoarea în astfel de cazuri și asupra caracterului preventiv al prevederilor legii penale.

Oficialul CE avertizează că, “în lumina acestor îngrijorări majore, dacă măsurile necesare nu sunt luate în scurt timp, sau dacă sunt făcuți noi pași înapoi, cum ar fi promulgarea noilor amendamente la codurile penale, Comisia va declanșa fără întârziere ”Rule of law Framework” (Cadrul UE pentru Statul de Drept)”.

Procedura – care prevede un dialog de corectare a problemelor și evitarea a declansării Articolului 7 al Tratatului Uniunii Europene – ar înlocui, cât timp este în desfășurare, Mecanismul de Coooperare și Verificare. “Țintele și recomandările MCV vor fi abordate în Cadrul pentru Statul de Drept. Bineînțeles, România rămâne obligată să respecte angajamentele luate la momemntul aderării, iar criteriile MCV rămân până când sunt îndeplinite în mod satisfăcător și în totalitate”.

“În plus, Comisia își rezervă dreptul de a se folosi de calitatea de garant al Tratatelor și nu va ezita să deschidă imediat procedurile prevăzute de Articolul 258 al Tratatului Uniuniii Europene împotriva oricărei încălcări a legilor UE pe care le identifică. Obiectivul Comisiei este să ajute autoritățile Române să găsească soluții la problemele privind domnia legii care au apărut și să se revină la efectuarea de progrese în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare, așa cum România s-a angajat. În primul rând, este vorba de interesul poporului român, dar este și în interesul UE, ca întreg. Ca întotdeauna, Comisia este pregătită să intre într-un dialog activ și constructiv cu autoritățile române și să colaboreze pentru o Românie mai puternică în Uniunea Europeană”, mai arată Timmermans în scrisoarea transmisă oficialilor români.

”Rule of law Framework” este o procedură înființată de Comisia Europeană în martie 2014, pentru a a contracara amenințările la adresa statului de drept care au caracter sistemic, în condițiile în care “statul de drept a fost supus unor presiuni crescânde în Europa”. “Cadrul poate fi activat în situațiile în care există o deficiență sistemică ce afectează integritatea, stabilitatea și buna funcționare a instituțiilor și a mecanismelor instituite la nivel național pentru asigurarea statului de drept. Cadrul UE nu este conceput pentru a aborda situații individuale sau cazuri izolate de încălcare a drepturilor fundamentale sau de erori judiciare”.

“Obiectivul cadrului este de a permite Comisiei să identifice o soluție împreună cu statul membru vizat, pentru a preveni apariția unei amenințări sistemice la adresa statului de drept de natură să devină un „risc clar de încălcare gravă”, care ar putea declanșa aplicarea Articolului 7 din Tratatul UE.

Procesul are trei etape:

Evaluarea Comisiei: Comisia va colecta și va examina toate informațiile relevante și va stabili dacă există indicii clare ale unei amenințări sistemice la adresa statului de drept. În cazul în care, în urma acestei evaluări, consideră că există în mod real o situație de amenințare sistemică la adresa statului de drept, Comisia va iniția un dialog cu statul membru vizat prin trimiterea „avizului său privind statul de drept”, care va constitui un avertisment pentru statul membru, și justificarea motivelor sale de îngrijorare. Comisia va da statului membru vizat posibilitatea de a răspunde.

Recomandarea Comisiei: într-o a doua etapă, cu excepția cazului în care chestiunea a fost deja soluționată în mod satisfăcător, Comisia va emite o „recomandare privind statul de drept” adresată statului membru. Comisia va recomanda statului membru ca, într-un termen stabilit, să rezolve problemele identificate și să o informeze cu privire la măsurile luate în acest scop. Comisia își va publica recomandarea.

Măsurile luate ca urmare a recomandării Comisiei: într-o a treia etapă, Comisia va monitoriza măsurile adoptate de statul membru ca urmare a recomandării. Dacă nu se ia nicio măsură satisfăcătoare în termenul stabilit, Comisia poate recurge la unul dintre mecanismele prevăzute la Articolul 7 din Tratatul UE. Este cea mai dură sancțiune împotriva unui stat membru UE. Această procedură implică suspendarea dreptului de vot al acelei țări în Consiliul UE. Până acum, Comisia Europeană a declanșat această procedură doar în cazul Poloniei. În cazul Ungariei, procedura a fost inițiată de Parlamentul European.

Camera Deputaților a adoptat în 24 aprilie, ca for decizional, proiectele pentru modificarea Codului penal și a Codului de procedură penală. Proiectele au ajuns la vot în Cameră după ce Comisia Iordache a dat raport favorabil, în mare viteză. Cele două legi, precum și proiectul de modificare a Legii 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție au fost atacate vineri la Curtea Constituțională de către președintele Klaus Iohannis.

Modificarea Codurilor penale a reintrat în procedura parlamentară după ce PSD a eșuat în demersul de adoptare prin ordonanță de urgență, acesta fiind unul dintre motivele schimbării din funcție a lui Tudorel Toader.

Comisia Iordache a adoptat în mare viteză raportul pe cele două proiecte de modificare a Codului Penal și a Codului de procedură penală. Teoretic, este vorba de modificari cerute de Curtea Constituţională. Opoziția acuză că toate modificările au fost făcute pentru a-l scăpa pe Liviu Dragnea de închisoare.

Printre modificările la Codul penal se numără abrogarea unuia dintre articolele de lege în baza cărora liderul PSD a fost condamnat în primă instanță, reducerea termenelor de prescripție și de denunț și abrogarea articolului privind neglijența în funcție.

Alte amendamente controversate, declarate însă constituționale, vizează interzicerea comunicărilor publice din dosare în timpul urmăririi penale şi a judecării, dar şi obligaţia ca reţinutului să i se dea, la cerere, întregul material probator. De asemenea, un denunţător poate beneficia de reducerea limitei de pedeapsă doar dacă face denunțul în cel mult un an de la data la care a aflat despre săvârşirea infracţiunii.

Prevederile controversate la legislația penală adoptate de Parlament:

Reducerea termenelor de prescripţie a pedepselor. Termenele de prescripţie a răspunderii penale vor fi: de 8 ani faţă de 10 ani în legea în vigoare, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 10 ani, dar care nu depăşeşte 20 de ani; şi de 6 ani în loc de 8 ani când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depăşeşte 10 ani.

Abrogarea articolului referitor la neglijenţa în serviciu.

Introducerea unui termen de un an în care se poate face un denunţ. “Mituitorul nu se pedepseşte dacă denunţă fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta, dar nu mai târziu de un an de la data săvârşirii acesteia”, se menţionează în proiect.

Interzicerea, în cursul urmăririi penale şi al judecării cauzei, a comunicărilor publice şi a declaraţiilor publice, precum şi furnizarea altor informaţii, direct sau indirect, provenind de la autorităţi publice referitoare la faptele şi persoanele ce fac obiectul acestor proceduri. Persoanele din cadrul autorităţilor publice nu se pot referi la persoanele suspectate sau inculpate ca şi cum acestea ar fi vinovate, decât în cazul în care există o hotărâre definitivă de condamnare cu privire la acele fapte.

Articolul 13/2 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție se abrogă. Ce prevedea acest articol: În cazul infracțiunilor de abuz în serviciu sau de uzurpare a funcției, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime. Condamnarea lui Liviu Dragnea, în primă instanță, în dosarul angajărilor fictive s-a făcut și în baza acestui articol. Abrogarea influențează și termenele de prescripție, care scad semnificativ.

Sursa text: hotnews.ro


Lasa un comentariu

Adresa de email nu va fi publicata

*

Copyright © Mondo News 2008 - 2013. All rights reserved.
x

sibiu, fata batuta, bataie, video Scene șocante în Sibiu. O fată este snopită în bătaie în plină stradă! Video


Laura Nicoletta Vasilescu, gay, handbalista, asumare Prima handbalistă română care recunoaște că e gay: „Te iubesc necondiționat”


horoscop 15 septembrie 2019, horoscop duminica, horoscop azi, horoscop zilnic Horoscop 15 septembrie 2019. Capricornii stau pe drumuri, iar Berbecii sunt loviți de singurătate


thailanda, fumat interzis, locuinte, Țara care a interzis fumatul în propria casă. Ce pățesc locuitorii dacă încalcă legea