Anca Jurma va ocupa aceasta functie ca interimar, pana in momentul finalizarii procedurii de numire a unui nou procuror-sef DNA, demarata deja de ministrul Justitiei, Tudorel Toader. Anca Jurma a indeplinit pe parcursul a doua mandate atributiile de procuror sef al Serviciului de cooperare internationala si programe din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie, iar ulterior a fost numita consilier al procurorului sef al Directiei Nationale Anticoruptie, potrivit unui comunicat al Ministerului Public
”Din păcate nu mai este vorba de bine sau de rău. Președintele a respectat cadrul constituțional așa cum îl avem și a respectat decizia CCR. Lucrurile sunt mult mai grave însă. Din perspectiva noastră, pentru că în acest moment e nevoie de mult mai mult, poziționarea asta de implicare destul de limitată și de lăsare a PSD-ului sa facă tot ce se poate face cu țara s-a dovedit falimentară. Avem de un an și jumătate cetățeni în stradă și în acest moment este nevoie de referendumul pe justiție”, a declarat pentru MEDIAFAX Dan Barna.
”Chiar dacă este regretabilă această decizie a președintelui, ea trebuie înțeleasă corect. În UE, orice se poate negocia, mai puțin deciziile Curții Constituționale. Deci, din punctul de vedere al respectului față de lege și față de statul de drept, președintele a precedat corect. Că ne place sau nu ne place această decizie, ea trebuie înțeleasă în respect față de lege. Nu putem avea un stat pe care să ne bazăm, atât timp cât nu respectăm deciziile justiției. În mod clar, din acest moment, lucrurile se resetează inclusiv pe scena politică și președintele are un rol extrem de important de acum încolo în modul cum va fi gestionată lupta anticorupție, pentru că e un subiect extrem de sensibil, a împărțit societatea în două și președintele are obligația să comunice mai mult pe acest subiect pentru că îi revine această misiune de a propune în locul actualului șef DNA o altă persoană care să poată face față tuturor provocărilor care există la ora actuală în ceea ce privește fenomenul combaterii corupției”, a declarat Eugen Tomac.
Potrivit Legii nr. 303/2004 procurorul general al PÎCCJ, prim-adjunctul și adjunctul acestuia, procurorul general DNA, adjuncții acestuia, procurorii șefi de secție ai acestor parchete, precum și procurorul șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) și adjuncții acestora sunt numiți de președintele României, la propunerea ministrului Justiției, cu avizul CSM, dintre procurorii care au o vechime minimă de zece ani în funcția de judecător sau procuror. Mandatul este de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.
Într-o primă etapă, ministrul Justiției vine cu o propunere de candidat pentru funcția de procuror general al PÎCCJ, pe care o înaintează CSM, pentru aviz. Propunerea trebuie să îndeplinească criteriul vechimii, astfel încât persoana propusă să fi ocupat timp de zece ani funcția de procuror sau judecător.
Conform Hotărârii CSM nr. 193 din 9 martie 2006, ministrul Justiției depune la CSM propunerea de candidatură, însoțită de mapa profesională a candidatului. Mapa profesională a candidatului trebuie să conțină o declarație pe proprie răspundere din care să rezulte că nu a făcut parte din serviciile de informații înainte de 1990 și nici nu a colaborat cu acestea, precum și o declarație de interese actualizată. În plus, mapa profesională trebuie însoțită și de un proiect privind exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere pentru care se emite avizul, un CV al candidatului și zece lucrări întocmite de candidat în compartimentele în care și-a desfășurat activitatea.
În cadrul procedurii de emitere a avizului, CSM solicită Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) să verifice și să comunice, în termen de 15 zile de la solicitare, dacă procurorul candidat a făcut parte din serviciile de informații înainte de 1990 sau dacă a colaborat cu acestea.
În cel mult 30 de zile de la depunerea de către ministrul Justiției a propunerii la CSM, acesta din urmă are obligația de a întocmi un referat în care se consemnează evoluția carierei profesionale a candidatului, cu evidențierea evaluărilor și a eventualelor sancțiuni disciplinare, îndeplinirea condițiilor de vechime, depunerea declarațiilor și rezultatul verificării CNSAS (art. 21 indice 1, alin. 3 din Hotărârea CSM nr. 193/2006).
Tot în cadrul procedurii de avizare de la CSM, candidatul propus de ministrul Justiției trebuie să susțină un interviu în fața CSM, constând în susținerea planului managerial, verificarea aptitudinilor manageriale și de comunicare și verificarea cunoștințelor specifice funcției. Membrii Consiliului pot adresa candidatului întrebări referitoare la conduita și deontologia profesională, precum și la alte aspecte din mapa profesională. La interviu poate participa și un psiholog, care, prin intermediul președintelui de ședință, poate adresa întrebări candidatului. (art. 19, alin. 3-6 din Hotărârea CSM nr. 193/2006).
Odată emis avizul CSM, ministrul Justiției poate trimite propunerea de procuror general președintelui României. Propunerea trebuie să fie în mod obligatoriu însoțită de avizul CSM.
Președintele României poate să accepte propunerea și să emită decretul de numire în funcție sau poate să refuze numirea. În cazul refuzului, acesta trebuie anunțat public și trebuie să conțină o motivare detaliată.
Klaus Iohannis „atrage atenția că, indiferent de numele procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție, această instituție are obligația să-și continue activitatea în mod profesionist, la cel mai înalt nivel de performanță”, a continuat ea. Potrivit sursei citate, Iohannis „consideră că România nu poate face pași înapoi de la statutul de țară în care domnește legea și în care supremația Constituției este respectată” iar lupta împotriva corupției „nu trebuie să fie diminuată ori blocată în niciun fel”.
Ori, într-un stat de drept, „hotărârile Curții Constituționale trebuie, toate, respectate” și „tocmai de aceea, judecătorilor constituționali le revine responsabilitatea uriașă ca, în asigurarea supremației Constituției, să nu se îndepărteze de la spiritul acesteia, care se fundamentează pe tradițiile democratice ale poporului român și pe idealurile Revoluției din Decembrie 1989”, a argumentat Mădălina Dobrovolschi.
„Însă, hotărârile Curții Constituționale trebuie respectate și aplicate nu numai de către Președintele României, ci și de majoritatea politică, o majoritate care decide modificări legislative cu impact major asupra statului de drept”, subliniat aceasta.
Iar „prin Decizia nr. 358/2018 Curtea Constituțională a decis”: „Președintele României urmează să emită decretul de revocare din funcție a procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție, doamna Laura Codruța Kövesi”, a mai spus purtătorul de cuvânt.