Oresund Bridge leaga Danemarca de Suedia, mai precis aria metropolitana a Copenhagai de cea a orasului Malmo. In lungime totala de peste 16 km, reprezinta o legatura dubla, cale ferata si autostrada, intre cele doua tari.
Ce este Oresund bridge?
De fapt, este un pod care pleaca din Suedia pana la insula Peberholm, de unde se continua cu un tunel, Drogden Tunnel, pana in Danemarca. Fiecare dintre aceste trei sectiuni reprezinta o realizare tehnica deosebita. Podul propriu-zis, sustinut de cabluri, cu cei 7.845 de metri lungime, este unul dintre cele mai mari constructii de acest gen din lume, cu cea mai mare deschidere (490 de metri) intre doua picioare care cantareste 82.000 de tone pe metru. Desi traficul naval in zona se desfasoara pe partea tunelului, cel mai inalt stalp are 204 metri. La partea superioara se afla o sosea pe patru benzi, pe sub care trece o cale ferata dubla, inaltimea medie a podului fiind de 57 de metri.
Pe Insula Peberholm are loc trecerea de la pod la tunel. Peberholm este o insula artificiala, construita special in acest scop, lunga de peste doi km si lata de cateva sute de metri, nepopulata, care apartine Danemarcei. Drogden Tunnel pleaca de la mijlocul insulei si, dupa ce strabate 3.510 metri pe sub mare, se mai continua cu doua tuneluri de 270 de metri pe uscat. Ratiunea pentru care nu s-a construit in loc de acest tunel un alt pod este ca ar fi fost prea aproape de Aeroportul Copenhaga.
Cum a luat nastere?
In 1991, guvernele celor doua tari au semnat acordul pentru construirea acestui gigantic proiect. Constructia propriu-zisa a inceput in 1995. Ultima sectiune s-a terminat la 14 august 1999, cand printul Frederik al Danemarcei s-a intalnit cu printesa Victoria a Suediei undeva la mijloc pentru a celebra finalizarea lucrarii.
Inaugurarea oficiala a avut loc la 1 iulie 2000 si a fost prezidata de regele Carl Gustaf al XVI-lea al Suediei si de regina Margareta a II-a a Danemarcei, a doua zi podul fiind deschis pentru trafic. Inainte de aceasta, la 12 iunie, avusese loc un semimaraton cu participarea a 79.871 de atleti. Podul a fost dat in folosinta cu trei luni in avans.
Cate ceva despre trafic
Desi initial traficul de calatori nu a fost cel la care se asteptau constructorii, cu timpul, situatia s-a ameliorat. Dat fiind pretul mai scazut la locuinte in partea suedeza, la ora actuala sunt foarte multi danezi care fac naveta intre casa din Suedia si locul de munca din Danemarca.
Pe sosea, podul este tranzitat de aproximativ sase milioane de masini pe an (15 milioane de pasageri), iar pe cele doua cai ferate calatoresc peste 9,6 milioane de oameni. Costul unei traversari este de 36 de euro de masina, pentru 10 traversari se face un discount de 30%, iar pentru „navetisti” se ajunge pana la 75%. Plata pentru pod se face pe partea suedeza si poate fi folosita moneda ambelor tari.
Singura problema a fost la calea ferata datorita sistemelor diferite de semnalizare si alimentare (suedezii folosesc 15kV, iar danezii 25kV). Comutarea intre cele doua sisteme se face pe Insula Peberholm. Frecventa trenurilor este de unul la 20 de minute ziua si de unul pe ora in timpul noptii.
Inca de la inceput au existat discutii asupra numelui pe care sa-l poarte aceasta structura complexa. Compania care o exploateaza a ales un compromis intre denumirea suedeza si cea daneza a podului, un melanj stabilit intre cele doua grafii. Acest compromis se doreste sa simbolizeze identitatea culturala comuna a zonei, oamenii devenind „cetateni ai Oresund” odata cu darea in folosinta a podului. Intrucat este vorba despre un pod si un tunel, tehnic vorbind mai corect este sa se vorbeasca despre „conexiunea Oresund” decat despre „podul Oresund”, lucru acceptat de ambele parti. Aceasta zona este un exemplu des utilizat a ceea ce este denumit „spatiu de complementaritate” intre cele doua tari.
Cat a costat?
Costul acestei complexe cai de legatura Oresund (pod plus tunel, incluzand si Insula artificiala Peberholm), fiind incluse atat legaturile autostrazii, cat si ale cailor ferate pe uscat, au fost calculate ca fiind de aproximativ 30 de miliarde de coroane daneze la nivelul anului 2000. S-a estimat ca amortizarea acestora se va face undeva la nivelul anului 2035. In plus, Suedia este pe punctul de a mai cheltui aproximativ 9,45 de miliarde de coroane suedeze pana in 2012, pentru o noua legatura pe calea ferata intre orasul Malmö si terminalul podului.
Sursa: diez.md