Presedintele KLAUS IOHANNIS a trimis joi presedintelui Curtii Constitutionale a Romaniei, AUGUSTIN ZEGREAN, o cerere de solutionare a conflictului juridic de natura constitutionala dintre Ministerul Public – Parchetul de pe langa ICCJ si CSM si Parlament cu privire la omisiunea Camerei si Senatului de a pune in acord dispozitiile legale cu Constitutia in ceea ce priveste majoritatea necesara adoptarii hotararilor de incuviintare a cererilor de retinere sau arestare a unui parlamentar, potrivit unui comunicat de presa al Administratiei Prezidentiale.
UPDATE 16.51: Cererea presedintelui KLAUS IOHANNIS a ajuns la CCR. Judecatorii se vor da vineri un termen pentru solutionarea cerereii.
“Va solicit sa constatati existenta unui conflict juridic de natura constitutionala intre Ministerul Public — Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si Consiliul Superior al Magistraturii, pe de o parte, si Parlamentul Romaniei, respectiv Camera Deputatilor si Senatul, pe de alta parte, conflict ivit ca urmare a omisiunii Parlamentului de a pune in acord dispozitiile legale cu Constitutia in ceea ce priveste majoritatea necesara adoptarii hotararilor de incuviintare a cererilor de retinere/arestare a unui deputat/senator, cu consecinta blocarii activitatii puterii judecatoresti”, afirma KLAUS IOHANNIS in cererea transmisa presedintelui CCR.
KLAUS IOHANNIS arata ca in conformitate cu prevederile Art. 72 alin. (2) din Constitutie, republicata, cele doua Camere ale Parlamentului au fost sesizate de ministrul Justitiei, potrivit legii, cu cereri de incuviintare a retinerii si/sau arestarii preventive a unor deputati si senatori in dosare ale Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie — Directia Nationala Anticoruptie.
Citeste si: LAURA CODRUTA KOVESI cere CSM sa SESIZEZE CCR in cazul DAN SOVA
El indica faptul ca pe 25 martie, pe ordinea de zi a Camerei Deputatilor a fost inscrisa cererea de incuviintare a retinerii si arestarii preventive a deputatului THEODOR NICOLESCU aprobata cu 174 de voturi pentru si 99 de voturi impotriva, hotararea fiind adoptata in conformitate cu prevederile Art. 76 alin. (2) din Constitutie. La aceeasi data, pe ordinea de zi a Senatului au fost inscrise doua cereri de incuviintare a retinerii si arestarii preventive pentru doi senatori, respectiv pentru Darius Valcov si Dan Sova. Iohannis aminteste ca cererea referitoare la Darius Valcov a intrunit 97 de voturi pentru si 48 de voturi impotriva, 5 fiind anulate, iar hotararea a fost adoptata in conformitate cu prevederile Art. 76 alin. (1) din Constitutie.
De asemenea, supusa la vot, cererea referitoare la senatorul DAN SOVA a primit 79 de voturi pentru, 67 de voturi contra si cinci anulate si, motivat de faptul ca nu a intrunit voturile senatorilor, aceasta cerere a fost respinsa.
“Aplicarea diferita a normelor legale si regulamentare referitoare la majoritatea necesara incuviintarii acestor cereri a creat un statut juridic diferentiat intre deputati si senatori, fapt ce contravine prevederilor Art. 69-72 coroborate cu cele ale Art. 65 alin. (2) lit. j) si ale Art. 73 alin. (3) lit. c) din Constitutie, republicata, ce consacra un statut nediferentiat deputatilor fata de senatori. In mod concret, in timp ce la Camera Deputatilor, asupra cererilor de incuviintare a retinerii si/sau arestarii preventive a unor deputati s-a hotarat, potrivit Art. 195 alin. (8) din Regulament, cu votul majoritatii deputatilor prezenti, la Senat, asupra cererilor de incuviintare a retinerii si/sau arestarii preventive a unor senatori s-a hotarat, potrivit Art. 173 din Regulamentul Senatului, cu votul majoritatii senatorilor. In acest mod, una dintre cererile mentionate a fost respinsa de Senat, pe motiv ca acestea nu au intrunit numarul de voturi necesare adoptarii”, precizeaza KLAUS IOHANNIS.
Citeste si: BLOCAREA UNOR CAUZE in Parlament INGRIJOREAZA CSM
In acest context, presedintele KLAUS IOHANNIS solicita CCR sa se pronunte asupra existentei unui conflict juridic de natura constitutionala ivit intre autoritatea judecatoreasca, reprezentata in cauza de catre Ministerul Public — Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si Consiliul Superior al Magistraturii, pe de-o parte, si Parlamentul Romaniei, respectiv Camera Deputatilor si Senatul, pe de alta parte, generat de omisiunea celor doua Camere ale Parlamentului de a pune de acord dispozitiile Art. 24 alin. (4) din Legea nr. 96/2006 privind statutul deputatilor si al senatorilor, republicata, si ale Art. 173 din Regulamentul Senatului cu prevederile Art. 76 alin.(2) din Constitutie, republicata.
Seful statului prezinta motivele pentru care sunt intrunite conditiile existentei unui conflict juridic de natura constitutionala.
Astfel, el indica faptul ca Ministerul Public — Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si Parlamentul, respectiv Camera Deputatilor si Senatul, sunt autoritati publice.
“Conflictul este unul de natura juridica, avand in vedere ca izvorul acestuia il reprezinta inactiunea Parlamentului prin care nu a fost pusa in acord legea organica cu dispozitiile Legii fundamentale”, spune KLAUS IOHANNIS.
Seful statului mentioneaza ca in ceea ce priveste cererile de retinere, arestare sau perchezitie a senatorilor referitor la majoritatea necesara aprobarii prin hotarare a acestora, sunt aplicabile urmatoarele prevederi: art. 24 alin. (4) din Legea nr. 96/2006 privind statutul deputatilor si al senatorilor, potrivit carora Camera hotaraste asupra cererii cu votul secret al majoritatii membrilor sai, art. 173 din Regulamentul Senatului, potrivit carora Senatul hotaraste asupra cererii cu votul majoritatii membrilor sai; art. 195 alin. (8) din Regulamentul Camerei Deputatilor, potrivit carora Camera hotaraste asupra cererii cu votul secret al majoritatii membrilor prezenti.
Presedintele KLAUS IOHANNIS precizeaza ca prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 392/2007 s-a statuat ca, de regula, hotararile Parlamentului se adopta cu majoritate simpla de voturi, daca Legea fundamentala nu prevede altfel.
“In acelasi sens, mentionam si Decizia Curtii Constitutionale nr. 990/2008 privind constitutionalitatea dispozitiilor Art. 150 alin. (3) din Regulamentul Senatului (publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr 716 din 25 martie 2008) — referitor la majoritatea necesara adoptarii hotararilor Senatului privind cererile de urmarire penala in cazul senatorilor care sunt sau au fost membri ai Guvernului; prin aceasta decizie, Curtea Constitutionala a constatat neconstitutionalitatea prevederilor Art. 150 alin. (3) din Regulamentul Senatului, statuand ca cererile anterior mentionate se aproba printr-o hotarare a Senatului, cu votul majoritatii senatorilor prezenti, intrucat Constitutia nu prevede in aceasta situatie o alta majoritate necesara adoptarii acestui tip de hotarari”, se mai arata in cerere.
El subliniaza ca obligativitatea deciziilor Curtii Constitutionale genereaza obligatia de respectare a acestora de catre toate autoritatile publice, iar pe cale de consecinta, Parlamentul avea obligatia de a modifica art. 24 alin. (4) din Legea nr. 96/2006, iar Senatul si art. 173 din regulamentul propriu de organizare si functionare.
“In consecinta, conflictul ivit este unul de natura constitutionala, purtand asupra competentelor Parlamentului care, in conformitate cu prevederile Art. 61 alin. (1) si ale Art. 147 alin. (4) din Constitutie, republicata, in calitate de unica autoritate legiuitoare a tarii, avea obligatia constitutionala de a modifica dispozitiile Art. 24 alin. (4) din Legea nr. 96/2006 privind statutul deputatilor si al senatorilor, republicata, in sensul respectarii caracterului obligatoriu al deciziilor Curtii Constitutionale. Aceasta omisiune a generat un regim juridic diferit in solutionarea cererilor de incuviintare a retinerilor si arestarii preventive a unui deputat fata de un senator si a condus la un blocaj institutional prin imposibilitatea desfasurarii procedurilor judiciare si a infaptuirii actului de justitie”, spune Iohannis.
Astfel, seful statului arata ca prin raportare la o majoritate — in esenta neconstitutionala — Parlamentul a blocat posibilitatea instantelor de judecata/procurorului de a se pronunta asupra temeiurilor cererii de arestare preventiva/retinerii in conditiile prevazute de lege, prin prisma imperativului asigurarii intereselor urmaririi penale sau a judecatii, si a fost incalcat principiul separatiei si echilibrului puterilor in stat, precum si cel al obligativitatii unui comportament loial al autoritatilor publice fata de Constitutie.
De acord cu domnul presedinte, insa cu doua precizari : 1.Parlamentul nu este normal sa aiba prerogativa de pronuntare (aviz) asupra retinerii sau arestarii cuiva, indiferent ca este senator sau mecanic auto – in virtutea principiului egalitatii subiectilor de drept in fata legii.Constitutia noastra cea mult ridicata in slavi este o prostie si o gugumanie de copil mic din acest punct de vedere.2.Nu Parlamentului trebuie sa ceara Parchetul (DNA, DIICOT, PICCJ) retinerea sau arestarea (si nu asa cum in mod penibil vedem gresit ca se spune pe la tv ca se cere inceperea urmaririi penale).Parlamentul Romaniei nu este autoritate judecatoreasca.Legea stabileste clar competentele de judecare in functie de calitatea persoanei;parchetele ar trebui sa ceara ICCJ, la fel ca pentru oricare alt cetatean, retinerea sau arestarea unui senator sau deputat.In cazul in care judecatorul de drepturi si libertati admite cererea parchetului, atunci ICCJ (nu DNA DIICOT sau PICCJ ) transmite Parlamentului o notificare in vederea suspendarii din functii a deputatului/senatorului si atat cu Parlamentul – parlamentarul urmand sa fie retinut/arestat (aici parerea mea este ca avand in vedere calitatea si importanta functiei pentru desfasurarea activitatilor in interesul tarii , sa nu se formuleze cereri de retinere ci doar de arestare, retinerea fiind aplicabila doar in situatii de flagrant).
In actuala noastra Constitutie sunt multe alambicari si talmes-balmes intre puterile legislativa, executiva si judecatoreasca – se spune vaz-Doamne ca acestea trebuie separate.Dar ce faci daca puterea legislativa si executiva se intalnesc la un ministru care este si deputat/senator? Si ce faci cu puterea legislativa – care este in esenta, de natura politica – intersectata cu cea executiva din teritoriu – care este la randul ei,in esenta , tot de natura politica?Poate ca sunt prea radical, dar parerea mea este ca in noua Constitutie ar trebui modificate toate aceste lucruri si, in plus, sa se specifice expres ca in autoritatile publice centrale si locale nu se numesc oameni pe criterii politice si nu se organizeaza alegeri , pentru a se asigura izolarea politicului de puterea executiva si de cea judecatoreasca.Sa nu mai votam presedintii de Consilii Judetene si Primarii si nici consilierii acestora , sa nu se mai numeasca politic ministrii- sa dea examen, ca orice functionar public. Doar in Parlament si doar pentru Parlament sa se voteze de catre populatie reprezentarea .Presedintele la fel,votat de popor – nu de parlamentari – chiar daca vine de pe bancile unui partid politic, insa odata ce este ales sa nu poata convoca separat la discutii nici un partid si, de asemeni, dupa mandat, sa nu mai aiba voie sa faca parte ca membru cu drepturi depline intr-un partid (doar ca membru de onoare).
Au ajuns toți mediocrii; … corigenți și repetenți,
Deputați în parlament;… miniștrii și senatori.
Care nu știu românește; *turnători cu trădători*,
Să dea lecții despre neam;… la docenții eminenți.
—————
Au ajuns hoții-n guverne;.. ….prin partide *mafiote*,
Ca să vândă *țara Sfântă*, pe *valize* cu dolari.
Cu coorupți și criminali; …interlopi și cu tâlhari.
Să ne lase fără glie (pământ);….*munți cu aur,… fără flote*.
——————
Ca să dea fundația Gojdu, pe nimic la stat vecin,
Și la Bechtel miliardul, pe cincizeci de kilometrii.
De pe autostrada 3;………. *milion; ..cinczeci de metrii*.
Că în frunte stau excrocii, și bandiți fără vaccin.
—————–
Au ajuns aceste lepre; ce vor să ne pună hamul,
Cu minciuni și *hâhăituri*, acceptate de juriști.
Procurori și avocați, care încă-s comuniști,
Ca să defrișeze codrii, să ne sărăcească neamul.
—————–
Au ajuns toți *mafioții*; să-i jupoaie pe români*,
Să le spună că sunt proști;.. ca să-i fure *a la carte*.
Să îi lase fără drepturi;..ei de-a profita de parte,
Ca să-i facă sclavi și slugi,… ei crezându-se stăpâni.
—————
Au ajuns toți șarlatanii; să ia case la români,
Cu *acte și aiureli*,.. născoceli,..minciuni mentale.
Să scornească fantezi; ..criminale și letale,
Ca să-și facă și dovezi,..*doar suflate din plămâni*.
——————–
Au ajuns toți “bârfitorii”, ca să-și spună că-s români,
Să ne fure rădăcini; nume, limba cu origini și tradiții de milenii.
Noi să plângem de rușine; că ei poartă boala lenii,
Când cerșesc în toată lumea; nespălați de săptămâni.
—————–
A ajuns “röslerienii”,…ca să scuipe pe români,
Cu tactici *șoroșiene*;.. din imperii sataniste.
Și maleficii demoni; de la mafii masochiste,
Să ne fure în stil mare, doar prin gesturi; dând din mâ´ni.
———————–
Au ajuns toți *hârcăiții*, care nu ne vor in Schengen,
Care vor doar să profite; cu afaceri dupa porturi.
Cu tomate și lalele, ce le pun la noi pe rafturi,
Dacă noi tăcem ca muții, când cu droguri vor să *sagen*.
——————
Au ajuns toți *fonfăiții;.. ce nu-s neam cu Dumnezeu,
Ce se cred cu șapte coarne, de la Lucifer primite.
Să lovească neamul nostru, după care să profite,
Fără ca să mai gândească,.. că avem și noi un ZEU.
—————–
Au ajuns aceste specii, care ne urăsc de moarte,
Să își facă teritorii, cu metode staliniste.
Ca să ne cărăm de-acasă, că vin vremuri pesimiste.
Toți acești *băieți deștepți*, ce-au uitat de Sfânta carte.
———————–
Nu acuz direct pe nimeni, dar mă lupt cu *lighioane*,
Care mint că au făcut; c-au relații-n lumea mare.
Că sunt *sfinții* pentru neam și că-l cară în spinare,
Ca să-și mulgă neamul DREPT; prin false *vanghelioane*.
——————
Chiar detest palavragiștii care iau *comisioane*,
Pe drumuri ne-asfaltate, cu fațade nereale.
Unde nu sunrt nici conducte; pentru apă și canale,
Dar plătite că există;.. pentru hoți de milioane.