Presedintele UDMR, KELEMEN HUNOR, a declarat, joi, dupa prezentarea proiectului privind autonomia Tinutului Secuiesc, ca documentul prevede introducerea in regiune, din clasa a II-a, a LIMBII MAGHIARE in scolile cu predare in LIMBA ROMANA, pentru “a exista bilingvism inca din copilarie”.
Proiectul UDMR privind autonomia Tinutului Secuiesc prevede ca in judetele viitoarei regiuni autonome “invatamantul preuniversitar cu limba de predare romana sau maghiara este asigurat de profesori care au limba materna limba de predare, iar predarea celeilaltei limbi se efectueaza de catre profesori a caror limba materna este acea limba, iar predarea acestei de-a doua limbi este obligatorie in scolile primare incepand cu clasa a doua”.
Presedintele UDMR, Kelemen Hunor, a sustinut ca aceasta prevedere “nu este ceva care sa fie facut cu forta”.
“Se invata limba romana, asa cum noi am propus in scolile cu predare in LIMBA MAGHIARA, iar LIMBA MAGHIARA intra ca disciplina in scolile romanesti, asa cum exista in Tirolul de Sud, ca sa existe un bilingvism inca din copilarie. Restul materiilor sunt predate in LIMBA ROMANA, nu se bulverseaza sistemul, dar va intra si aceasta disciplina, nu spunem ca e obligatorie sau facultativa, ci doar ca se preda. Daca vorbim de un bilingvism real, cred ca e o oferta, o posibilitate, nu este ceva care sa fie facut cu forta. Un om care cunoaste mai multe limbi este un om mai valoros”, a spus Kelemen.
Potrivit acestuia, un profesor care are limba materna romana va preda la clasele romanesti, dar si in scoala cu predare in LIMBA MAGHIARA pentru a preda disciplina LIMBA ROMANA, dupa manuale specifice pentru copiii maghiari.
In prezent, invatarea LIMBII MAGHIARE in scolile romanesti este optionala, in timp ce in scolile cu predare in LIMBA MAGHIARA romana este disciplina obligatorie din clasa intai.
Totodata, proiectul UDMR de autonomie a Tinutului Secuiesc prevede ca LIMBA MAGHIARA, alaturi de cea romana, sa fie considerata “limba oficiala in regiune”, redactarea bilingva fiind “obligatorie” pentru toate actele normative cu caracter general.
Potrivit proiectului, toate diplomele, documentele, actele de stare civila, actele notariale, extrasele de carte funciara, facturile si chitantele eliberate pe teritoriul Tinutului Secuiesc, format din judetele Harghita, Covasna si Mures, vor fi redactate, tiparite si eliberate in limbile romana si maghiara.
“LIMBA MAGHIARA, alaturi de LIMBA ROMANA, este considerata limba oficiala in regiune. Redactarea bilingva este obligatorie pentru toate actele normative cu caracter general precum si in alte cazuri in care prezentul statut prevede redactarea bilingva. Toate diplomele, documentele, actele de stare civila, actele notariale, extrasele de carte funciara, facturile si chitantele eliberate pe teritoriul Tinutului Secuiesc de catre institutiile de invatamant, de cultura, evidenta populatiei, carte funciara, precum si de catre alte autoritati ori societati comerciale care functioneaza pe teritoriul Tinutului Secuiesc, vor fi redactate, tiparite si eliberate in limba romana si maghiara”, se arata in documentul citat.
In document se subliniaza ca toate aceste acte redactate, tiparite si eliberate pe teritoriul Tinutului Secuiesc “vor fi recunoscute pe teritoriul intregii tari ca acte oficiale”.
“Cetatenii au dreptul de optiune lingvistica. In cadrul relatiilor cu instantele judiciare, institutiile, organizatiile si administratiile publice din Tinutul Secuiesc, toate persoanele au dreptul sa foloseasca cele doua limbi oficiale dupa alegerea lor. Acest drept obliga institutiile, organizatiile si administratiile publice, precum si in general entitatile private, atunci cand exercita functii publice, sa comunice cu cetatenii in limba pe care o aleg acestia”, se mentioneaza in proiect.
De asemenea, proiectul de autonomie a Tinutului Secuiesc mai prevede ca toate persoanele, in cadrul relatiilor lor cu administrarea justitiei, ministerul public, notariate si registre publice, “au dreptul sa foloseasca una din cele doua limbi oficiale dupa alegerea lor in toate actiunile judiciare, notariale sau in legatura cu registrele organizate de stat si de a primi toate documentatiile oficiale editate pe teritoriul Tinutului Secuiesc in limba aleasa de acestia, fara sa aiba cheltuieli suplimentare sau intarzieri procedurale din ratiunea limbii utilizate”.
Citeste si: KELEMEN HUNOR: Proiectul privind AUTONOMIA TINUTULUI SECUIESC este un ACT CONSTITUTIONAL, legal si legitim
“Nicio traducere nu poate fi solicitata cetateanului. Cu exceptia cazurilor prevazute de normele de aplicare privind folosirea celor doua limbi, in cazul actelor destinate tuturor cetatenilor rezidenti din regiune, in cazul actelor individuale chiar destinate unui public larg sau mai multor servicii, folosirea separata a uneia sau alteia dintre limbi este recunoscuta. In cadrul institutiilor de tip militar, limba romana este unica limba oficiala”, se mai mentioneaza in proiect.
Reprezentantii UDMR au prevazut si faptul ca, pentru garantarea dreptului la optiune lingvistica, “judecatorii, procurorii, notarii, responsabilii de la Registrul Comertului, evidenta populatiei, cartea funciara, personalul din serviciile administratiei judiciare pentru a putea obtine un serviciu in aceste institutii pe teritoriul Tinutului Secuiesc trebuie sa justifice conform prevederilor legale ca poseda cunostinte suficiente ale ambelor limbi care ii fac apti sa-si exercite atributiile corespunzatoare activitatii lor”.
De asemenea, potrivit documentului, cetatenii rezidenti pe teritoriul Tinutului Secuiesc au dreptul sa se adreseze in scris Curtii Constitutionale si instantelor judecatoresti in limba maghiara, iar instantele “sunt obligate sa primeasca aceste inscrisuri si sa recunoasca intreaga lor eficacitate juridica”.
Proiectul UDMR de autonomie a Tinutului Secuiesc mai prevede ca prefectul judetului Covasna, numit de Guvernul Romaniei, va indeplini si functia de prefect al regiunii.
Astfel, prefectul ar urma sa coordoneze exercitarea atributiilor statului in judet si supravegheaza bunul mers al serviciilor respective.
“In fiecare judet este numit un prefect de catre Guvernul Romaniei. Prefectul judetului Covasna indeplineste si functia de prefect al Tinutului Secuiesc. Prefectul coordoneaza in conformitate cu directivele primite de la Guvernul Romaniei exercitarea atributiilor statului in judet si supravegheaza bunul mers al serviciilor respective cu exceptia administrarii justitiei, a apararii, a Bancii Nationale si a cailor ferate nationale care apartin organelor centrale in domeniu, precum si atributiile care revin executivului regional”, se arata in documentul citat.
De asemenea, prefectul supravegheaza ”exercitarea de catre judet si alte institutii publice locale a functiilor delegate catre ele de catre stat si comunica observatiile eventuale presedintelui Consiliului Judetean”.
“Controlul de legalitate a actelor adoptate de Consiliul Tinutului Secuiesc se face in 30 de zile de catre prefectul judetului Covasna. Controlul de legalitate al actelor administrative ale executivului Tinutului Secuiesc se exercita de prefectul judetului Covasna. Serviciile de pasapoarte vor fi coordonate de prefecturile judetelor Tinutului Secuiesc”, se mai arata in proiect.
Tot la acest capitol se mentioneaza ca, in privinta mentinerii ordinii publice, prefectul raspunde in fata Ministerului Afacerilor Interne si poate folosi fortele Politiei si ale Jandarmeriei si alte forte armate cu respectarea prevederilor normelor legale de ordine publica si securitate nationala.
De asemenea, proiectul UDMR prevede ca drumurile, autostrazile, caile ferate si apeductele de interes exclusiv regional, care sunt determinate prin normele de aplicare a statutului Tinutului Secuiesc, “constituie patrimoniul inalienabil al regiunii”.
Astfel, la capitolul privind domeniul public si patrimoniul regiunii si al judetelor se mentioneaza ca padurile proprietate de stat din regiune, minele, cu exceptia celor de interes national, “constituie patrimoniul inalienabil al regiunii”.
“Drumurile, autostrazile, caile ferate si apeductele de interes exclusiv regional care sunt determinate prin normele de aplicare a prezentului statut fac parte din domeniul public al regiunii. Padurile proprietate de stat din regiune, minele, cu exceptia celor de interes national, carierele de piatra si exploatatii de turba, de apa minerala a caror folosinta este retrasa proprietarului de fond, edificiile destinate functionarii unor servicii publice regionale, precum si mobilierul si alte bunuri ale acestora constituie patrimoniul inalienabil al regiunii”, se arata in proiect.
Citeste si: Proiectul UDMR de autonomie, prezentat oficial: Tinutul Secuiesc va fi condus de un Consiliu regional si unul executiv, care va avea presedinte
Totodata, imobilele din proprietatea statului situate in regiune sunt transferate in patrimoniul regiunii, iar judetele, conform noilor reglementari, “pe teritoriul lor, intra in posesia bunurilor si drepturilor de natura imobiliara ale statului cu exceptia celor de interes militar si a serviciilor de interes national sau de interes regional”.
In plus, proiectul UDMR stipuleaza infiintarea, in regiune, a unei Curti de Apel cu sediul in Targu Mures, prin reorganizarea Curtilor de Apel Targu Mures si Brasov, dar si un judecator reprezentant in Consiliul Superior al Magistraturii.
Prin aceasta reorganizare competenta Curtii de Apel Targu Mures se extinde si asupra judetului Covasna, care nu va mai apartine de competenta Curtii de Apel Brasov.
“In Tinutul Secuiesc se infiinteaza o Curte de Apel cu resedinta in municipiul Targu Mures prin reorganizarea Curtilor de Apel Targu Mures si Brasov. Prin aceasta reorganizare, competenta Curtii de Apel Targu Mures se extinde si asupra judetului Covasna, care nu va mai apartine de competenta Curtii de Apel Brasov. Numarul magistratilor apartinand comunitatilor romane si maghiare de la Curtea de Apel Targu Mures, respectiv Tribunalele judetelor Covasna, Harghita si Mures, precum si a judecatoriilor din aceste judete, trebuie sa fie in acord cu ponderea acestor comunitati din teritoriile arondate”, se arata in documentul citat.
In proiect se precizeaza ca ponderea respectiva se va realiza treptat, odata cu vacantarea posturilor de magistrati.
“Presedintii sunt numiti de catre presedintele tarii la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Un judecator ales dintre judecatorii apartinatori comunitatii maghiare din regiunea Tinutul Secuiesc va face parte din Consiliul Superior al Magistraturii si va participa la judecarea tuturor cauzelor care privesc aceasta regiune. Presedintele regiunii, prin delegarea de competenta de catre presedintele tarii, cu respectarea dispozitiilor legale in vigoare privind organizarea judiciara, va numi, destitui, revoca mediatorii din regiune”, se subliniaza in proiectul UDMR.
De asemenea, proiectul de autonomie a Tinutului Secuiesc prevede ca actele administrative ale institutiilor si organelor administratiei publice cu sediul in regiune, care ating principiile de egalitate dintre cetatenii apartinatori diferitelor comunitati nationale, pot fi contestate in fata sectiei contenciosului administrativ de pe langa Curtea de Apel de catre Consiliul regional sau cel judetean.
Proiectul UDMR mai prevede la capitolul Finante ca jumatate din profitul net al Loteriei Romane realizat pe teritoriul regiunii sa se constituie ca venit al bugetului regiunii. Potrivit proiectului, la bugetul regiunii se constituie venit şi 60 la suta din taxa pe jocuri de noroc colectate la nivel de regiune.
“Se fac venit al bugetului regiunii urmatoarele: 50 la suta din impozitul pe veniturile din transferul proprietatilor imobiliare din patrimoniul personal colectat in urma transferului proprietatilor de pe raza regiunii, 20 la suta din taxa pe valoarea adaugata colectata de la firmele din regiune, dupa efectuarea restituirilor catre acestea, 12 la suta din impozitul pe venit incasat la nivelul fiecarei unitati administrativ-teritoriale din raza regiunii, 50 la suta din profitul net realizat de Loteria Romana pe teritoriul regiunii şi 60 la suta din taxa pe jocuri de noroc colectate la nivel de regiune”, se arata in documentul citat.
De asemenea, in vederea finantarii noilor atributii prevazute de statutul autonom al Tinutului Secuiesc, veniturile bugetelor judetelor din cadrul regiunii se suplimenteaza cu cote defalcate din veniturile bugetului de stat.
“Se suplimenteaza cu cote defalcate din veniturile bugetului de stat 50 la suta din veniturile din concesiuni şi inchirieri aferente obiectivelor concesionate sau inchiriate in raza judetului, 50 la suta din acciza aplicata pe produsele energetice şi tutun produse/vandute in judet, 50 la suta din taxa pe valoarea adaugata colectata de la firmele din judet, dupa efectuarea restituirilor catre acestea, 50 la suta din taxele pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizarii bunurilor sau pe desfaşurarea de activitati, 50 la suta veniturile din taxe administrative, 90 la suta din toate alte taxe directe sau indirecte colectate de trezorerie, cu exceptia taxelor locale sau ce revin regiunii ori altor institutii publice”, se mentioneaza in proiect.
Documentul mentioneaza, legat de colectarea impozitelor şi taxelor care se genereaza pe teritoriul Tinutului Secuiesc, ca acestea se realizeaza de catre “Directia Generala Regionala a Finantelor publice Miercurea Ciuc”, prin structurile subordonate acesteia.
“Directia Generala Regionala a Finantelor Publice Miercurea Ciuc se infiinteaza prin reorganizarea Directiei Generale Regionale a Finantelor Publice Braşov. In aria de competenta regionala a Directiei Generale Regionale a Finantelor Publice Miercurea Ciuc intra judetele Covasna, Harghita şi Mureş, iar in cea a Directiei Generale Regionale a Finantelor Publice Braşov raman judetele Alba, Braşov şi Sibiu”, se subliniaza in proiectul UDMR.
Sursa foto: jurnalul.ro