Conditiile meteorologice din timpul aterizarii reprezinta una din cauzele favorizante ale accidentului aviatic care a avut loc in 7 ianuarie pe Aeroportul “Avram Iancu” din Cluj, cand un avion al companiei Blue Air, la bordul caruia se aflau 116 persoane, a iesit de pe pista, potrivit Centrului de Investigatii si Analiza pentru Siguranta Aviatiei Civile (CIAS).
CIAS arata, intr-o “declaratie provizorie” publicata sambata, ca, in cele 30 de zile trecute de la data producerii incidentului, au fost adunate date si informatii, s-a discutat cu martorii si au fost descarcate inregistratoarele de zbor in laboratorul organismului de investigatii Bureau d’Enquetes et d’Analyses (BEA) din Franta, transmite Mediafax.
Potrivit CIAS, o prima etapa de discutii cu martorii a fost finalizata si sunt in curs de interpretare datele obtinute de la FDR si CVR, cu scopul determinarii evolutiei exacte a aeronavei implicate in incident, precum si a modului de functionare a aeronavei pe tot timpul desfasurarii zborului pana la momentul opririi.
Un factor favorizant care a dus la producerea incidentului au fost conditiile meteorologice din timpul efectuarii aterizarii, sustine CIAS.
In 7 ianuarie, aeronava de tip Boeing 737-400 operata de Blue Air a fost planificata pentru efectuarea unei curse charter Bucuresti – Barcelona cu escala intermediara la Aeroportul International “Avram Iancu” din Cluj. La momentul pregatirii zborului, sustine CIAS, echipajul stia ca la Cluj vizibilitatea era de 2500 metri si ningea slab.
“Aeronava a decolat de la Otopeni la ora locala 07.14, avand la bord 110 pasageri, 6 membrii ai echipajului si o cantitate totala de combustibil de 6250 litri. Zborul pe traiect a decurs normal. La intrarea in legatura radio cu organul de dirijare de la Cluj acesta a solicitat echipajului sa execute un zbor in zona de asteptare indicata intrucat mijloacele de deszapezire se aflau pe pista. In urma comunicarii radio cu echipajul, timpul stabilit de asteptare in zona a fost de aproximativ 5 minute de zbor (aproximativ pana la ora 07.50). Inainte de decolare, comandantul a luat decizia ca aeronava sa fie alimentata fata de necesarul pentru acest zbor (care include si o rezerva suplimentara pentru 30 minute de zbor) cu un surplus de 395 litri, ceea ce inseamna ca avea combustibil pentru a efectua acest zbor de asteptare si ulterior, in caz ca situatia impunea, sa efectueze zborul de deplasare si aterizarea conform procedurii pe unul dintre aeroporturile alternative alese pentru acest tronson”, se arata in declaratia provizorie a CIAS.
Aterizarea a avut loc la ora 08.00, in conditii de ninsoare, “cu pista contaminata cu zapada umeda” si vizibilitate de 1000 de metri.
“La altitudinea de 3000 ft (914,4 metri), aeronava a zburat in coborare, stabil, utilizand sistemul de ghidare la aterizare ILS. La inaltimea de aproximativ 800 ft (243,8 metri), echipajul a observat clar luminile firului director al pistei si la inaltimea de aproximativ 650-700 ft (198,12-213,3 metri) comandantul de echipaj a trecut la pilotarea manuala a aeronavei. La inaltimea de 50 ft (15,2 metri), inaltime obligatorie si care corespunde in general cu pozitia avionului la pragul pistei, echipajul a vazut luminile de balizaj ale axului pistei, dar nu a observat luminile de balizaj ale pragului pistei. Aeronava a luat contact lin cu pista si imediat dupa aceea comandantul a actionat reversoarele de tractiune, manevra care asigura reducerea vitezei cu ajutorul motoarelor. Forta de decelerare a fost constanta pana cand reversoarele nu au mai avut efect (la o viteza sub 60 kt (111,12 km/h). In ultima parte a rulajului, franarea a fost executata manual, dar viteza nu s-a redus suficient pentru a opri aeronava pe suprafata betonata a pistei. Aeronava s-a oprit in partea laterala dreapta fata de axul pistei, in imediata apropiere a capatului acesteia”, se mai arata in declaratia CIAS.
Dupa oprirea motoarelor si evaluarea situatiei, deoarece echipajul a decis ca nu se impune utilizarea procedurii de evacuare de urgenta, pasagerii au fost debarcati in mod normal, cu sprijinul personalului si a mijloacelor autorizate ale aeroportului.
Ulterior, aeronava a fost repusa pe suprafata betonata a pistei si tractata intr-o zona de parcare.
De asemenea, CIAS arata ca, in prezent, comisia de investigatie nu a identificat necesitatea emiterii recomandari imediate privind siguranta aviatiei civile, urmand ca in momentul emiterii raportului final, in functie de concluziile la care va ajunge comisia de investigatie, sa se emita si recomandari cu scopul evitarii, pe cat posibil, a producerii unor evenimente similare.
Cauzele reale si imprejurarile producerii incidentului grav vor fi stabilite dupa incheierea tuturor cercetarilor, testelor si expertizelor si vor fi facute publice in raportul final.
In 7 ianuarie, un avion al companiei Blue Air, la bordul caruia se aflau 116 persoane si care efectua o cursa charter de la Bucuresti, a iesit, la aterizare, de pe pista Aeroportului “Avram Iancu” din Cluj, fara sa existe persoane ranite.
Cutiile negre ale avionului Blue Air au ajuns in Franta pentru a fi decodificate, incidentul fiind incadrat ca unul grav.
Sursa foto: TVR Cluj
Căutăm colaboratori pentru publicare anunțuri care vor să câștige bani în timpul liber, într-un proiect unic la nivel mondial. Oferim contract de comision. Pentru mai multe detalii, trimiteți mesajul PROIECT la adresa de email: [email protected]
Cam asta auzim peste tot, oamenii lui Dragnea, oamenii lui Zgonea , oamenii lui…
Iosif Szentes si-a facut datoria catre operatorii privati si impreuna cu actualul ministru al Transporturilor Dan M. Costescu, care pana de curand a fost directorul general al CFR SA, a tesut un nou mers al trenurilor, care a intrat in vigoare din 13 decembrie 2015, prin care efectiv se devalizeaza compania CFR Calatori doar ca sa faca jocurile operatorilor privati.
In noul mers al trenurilor tesut de Szentes si Costescu, zeci de trenuri regio ale CFR Calatori (adica personale) destinate in special navetistilor, pensionarilor, elevilor si studentilor au fost transformate in trenuri interregio.
In schimb, trenurile operatorilor privati au fost incluse in noul mers cu 5-10 sau 15 minute inaintea trenurilor operate de CFR Calatori ca sa-i fure calatorii de la compania de stat. Mai mult, prin transformarea trenurilor regio in interregio, pretul calatoriei s-a dublat sau chiar mai mult, dar durata de deplasare este aceeasi.
Fostul ministru al Transporturilor, Relu Fenechiu, şi fostul manager privat al CFR Călători, Valentin Dorobanţu, au fost preocupaţi să umfle conturile „băieţilor deştepţi” de la calea ferată prin subvenţii foarte mari, în timp ce compensaţiile pentru CFR Călători erau tot mai modeste în raport cu numărul călătorilor. Astfel, prin H.G. nr. 78/2013, pentru aprobarea actelor adiţionale nr. 1 pe anul 2013 la contractele de servicii publice în transportul feroviar de călători pentru perioada 2012-2015, Fenechiu a pecetluit opera de punere pe butuci a CFR Călători regizată pe ultima sută de metri a guvernului Emil Boc, prin HG nr 74/2012.
Dar fostul manager privat Valentin Dorobanţu, susţinut tacit de fost director al Direcţiei Feroviare din Ministerul Transporturilor, Claudiu Dumitrescu, dar si de adjunctul sau Marin Stancu, care cum vrea sa devina secretarul general al Ministerului Transporturilor, au acceptat ca pe mai multe rute rentabile operate de CFR Călători să fie introduse mai multe trenuri ale operatorilor privaţi.
S-au introdus ilegal mai multe perechi de trenuri personale (regio), la anumite ore de vârf, în aşa fel încât să fure călătorii companiei de stat.
Ulterior, inainte de a pleca de la Ministerul Transporturilor, Ioan Rus a emis si el un ordin prin care favorizeaza operatorii privati de tranport feroviar de calatori, in detrimentul companiei de stat.
In urma cu ceva timp, directorul general al compania CFR Calatori, Iosif Szentes, a dispus incredintarea, fara licitatie , a sumei de 7.200.000 de lei, adica circa 1.600.000 de euro, catre societatea „Informatica Feroviara” pentru prestarea de servicii informatice.
Potrivit informatiilor , incredintarea acestei sume mari de bani s-a facut si ca urmare a faptului ca Iosif Szentes este prieten bun cu Valentin Dorobantu, fostul controversat director al CFR Calatori, ajuns acum la operatorul privat Regiotrans Brasov, iar sotia lui Dorobantu este sefa la „Informatica Feroviara” . Trebuie precizat ca nu este prima data cand CFR Calatori da sume mari de bani, fara licitatie, catre „Informatica Feroviara” si aceata metoda a aplicat-o si fostii directori Valentin Dorobantu si Vasile Secara, iar acum Szentes continua practica predecesorilor sai.
Insa, aceasta atribuire cu dedicatie nu se putea face fara acordul celor doua doamne care dirijeaza si aranjeaza de multi ani, in functie de interese, toate achizitiile si licitatiile de la CFR Calatori- Carmen Maria Popescu si Elena Miu.
Nu trebuie omis faptul ca Dorobantu si Szentes au fost primii care, in 2012, au „tesut” mersul trenurilor in interesul operatorilor privati.
Iosif Szentes este cunoscut in randul ceferistilor ca un sustinator infocat al operatorilor de transport feroviar de calatori privati.
În perioada 28 ianuarie 2013 – 16 iunie 2014, inculpatul Călin Mitică a dispus remiterea cu titlu de mită, în 12 tranşe succesive, a sumei totale de 414.392 lei, inculpatului Gavriş Teodor Alexandru, şef Serviciu Automotoare şi ulterior, director de tracţiune în cadrul S.N.T.F.C. C.F.R. CĂLĂTORI S.A., pentru ca acesta din urmă să sprijine interesele de afaceri ale S.C. REMARUL 16 FEBRUARIE S.A. Cluj Napoca, astfel încât să obţină contractele de servicii Revizie tip R 7 la Automotoarele Desiro „Săgeata Albastră”, în valoare maximă de 220.990.260 lei şi Revizie tip R8 la automotoarele Desiro „Săgeata Albastră” (ambele contracte fiind atribuite de autoritatea contractantă S.N.T.F.C. C.F.R. Călători S.A.)
Se pune intrebarea , Gavris Teodor Alexandru a luat mita singur ?
Se pare ca nu, nici nu avea cum.
Dar pe unde “zace” raportul Ministrului Transporturilor, Ramona Manescu inaintat la organele competente ,referitor la activitatea “ireprosabila” a unora de la CFR Calatori in decursul anului 2013 din care rezultau clar probe pentru comiterea unor posibile fapte de coruptie?
Ulterior, fostul ministru, Ioan Rus l-a impus ca manager general pe udemeristul Iosif Szentes.
Acesta s-a remarcat in anii trecuti prin faptul ca impreuna cu fostul director general al CFR Calatori, Valentin Dorobantu zis “SMART”, in prezent dirijorul trenurilor private de la Regiotrans Brasov si ulterior cu Vasile Secara,in prezent inculpat , au tesut mersul trenurilor in interesul companiilor private de transport feroviar de calatori, punand astfel umarul la ruinarea companiei de stat.
Cei care au condus si conduc CFR Călători în ultimii ani cum ar fi si Valentin Dorobanţu,Secara Vasile,Szentes Iosif, au fost si sunt preocupaţi să falimenteze compania de stat.
Singura lor grijă a fost să umfle conturile „băieţilor deştepţi” de la calea ferată prin subvenţii foarte mari, în timp ce compensaţiile pentru CFR Călători erau tot mai modeste în raport cu numărul călătorilor.
În acelaşi timp, în 2012 şi 2013, fostul director general Valentin Dorobanţu a depus eforturi susţinute ca mersul trenurilor să fie intocmit în funcţie de interesele băieţilor deştepţi de la calea ferată, cedând astfel o serie de trasee rentabile ale CFR Călători în favoarea operatorilor privaţi de transport feroviar de persoane,in asa fel incat Regionale ca Bucurestiul si Brasovul sa ajunga “in sapa de lemn”?
Mai tarziu, echipa de conducere a CFR Călători, în frunte cu directorul Vasile Secară, a tesut un nou mers al trenurilor , prin care o serie de rute rentabile, care aduc foarte mulţi bani companiei CFR Călători, au fost cedate către operatorii privaţi.
Directori de la stat continua sa fie garantaţi de privaţi.
Preşedintele Comitetului director al CFR Călători, Vasile Secară, era “ajutat” în demersul de cedare a rutelor rentabile către operatorii privaţi de către unul dintre membrii Comitetului director- Iosif Szenteş, cel care împreună cu Valentin Dorobanţu au întocmit mersul trenurilor din decembrie 2012 si 2013, prin care operatorii privaţi de transport feroviar de călători au fost favorizaţi în detrimentul CFR Călători?
Ori poate se verifica si cum un teren extrem de valoros de la Cluj al companiei CFR Calatori, a ajuns definitiv la un om de afaceri tot din Cluj prin girul nemijlocit al lui Secara Vasile?
Ministrul Transporturilor , DAN M. COSTESCU , ce zice , ce face , ca de stiut , stie sau trebuie sa-l ajute DNA-ul ?