Romanii sunt cei mai pesimisti est-europeni

Din cei mai optimisti est-europeni, romanii au trecut la polul opus, devenind cei mai pesi­misti locuitori ai acestei parti din Europa, nive­lul de incredere in privinta perspectivelor finan­ciare si a somajului fiind cel mai redus din zona.

Din cei mai optimisti est-europeni, romanii au trecut la polul opus, devenind cei mai pesi­misti locuitori ai acestei parti din Europa, nive­lul de incredere in privinta perspectivelor finan­ciare si a somajului fiind cel mai redus din zona

Schimbarea brusca de atitudine a sur­venit in doar doi ani, care coincid, in mare parte, cu perioada de guvernare a echipei Emil Boc - Traian Basescu, sub „obladuirea" Fon­du­lui Monetar International.

Culmea, studiul care demonstreaza schimbarea radicala a sen­ti­men­tului de incredere a romanilor a fost ela­bo­rat chiar de FMI.

Potrivit acestuia, daca in sep­tembrie 2008 din sapte state analizate Ro­ma­nia avea cel mai ridicat indice al increderii consumatorilor, pana in august 2010 situatia s-a rasturnat. Studiul a cuprins Polonia, Un­ga­ria, Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania si Ro­ma­nia, tara noastra inregistrand cea mai severa scadere a increderii consumatorilor, fiind de altfel si singura dintre cele analizate in care a disparut optimismul.

In privinta increderii in perspectivele financiare pentru urmatorul an, ro­manii au devenit cei mai pesimisti est-eu­ropeni, desi acum doi ani, cand s-a facut studiul an­terior, erau in topul optimistilor, alaturi de po­lonezi.

Pe de alta parte, Romania va avea, potrivit estima­rilor FMI, a doua cea mai puternica recesiune din UE in acest an, de 1,9%, dupa Grecia, unde economia va scadea cu 4%. In plus, Produsul Intern Brut al tarii noastre ar urma sa urce anul viitor cu 1,5%, cea mai slaba revenire dintre statele membre UE din Europa Centrala si de Est.

Romanii sunt cei mai pesimisti si in privinta somajului in urmatoarele 12 luni, desi in urma cu doi ani pierderea locului de munca era una dintre cele mai mici temeri ale lor.

Culmea, FMI are si o explicatie in privinta acestor schim­bari de atitudine: tarile europe­ne cu cele mai adanci recesiuni sunt ace­lea care au suferit nu nu­mai o scadere a expor­turilor, ci si prabu­sirea cererii interne ca ur­mare a incheierii brus­te a „boomului" alime­ntat de credit din perioa­da perceputa ca fiind de prosperitate, fara in­sa sa faca nicio men­tiune in privinta po­liti­cilor de austeritate impuse chiar de Fond.

FMI crede ca aceste state vor trece si prin cele mai lente procese de relansare economica, in timp ce tarile unde recesiunea a fost mai blanda au cele mai puternice reveniri - de altfel, o concluzie extrem de logica, pentru care chiar nu era necesara elaborarea unui studiu.

In plus, FMI avertizeaza ca Romania va continua sa constate un nivel „subminat" al consumului, deter­mi­nat de situatia dificila de pe piata muncii, increderea scazuta a populatiei si „distrugerea bunastarii consumatorilor".