Maternitatea groazei

Mai grav este ca nu ne dam seama de realitatea in care traim. In Romania sunt 20 de milioane de incubatoare; traim cu speranta ca cineva se uita si la noi din cand in cand, ca nu vom fi lasati sa murim de foame sau de frig, ca vom primi la timp un sfert de aspirina. Nu avem puterea sa cerem ceva, asteptam si ne rugam, poate maine o sa fie mai bine.

Mamele europene asteapta minunea, asteapta sa descoperim dezastrul in care am fost impinsi de politicienii fara valoare, niste surogate de politicieni, si sa ne trezim. Dar cum sa ne trezim cand suntem subnutriti, speriati ca nu vom mai primi nici macar salariul de mizerie sau pensia, speriati ca nu avem cu ce sa ne cumparam o aspirina si am ajuns sa cumparam medicamente in rate. Ne-au adus acolo unde au vrut, o masa de oameni fara speranta, fara viitor, fara personalitate. Asteptam cuminti in incubatoarele noastre, poate trece cineva si pe la noi, macar sa vada daca mai traim.

Din cand in cand politicienii fac asta, dar doar cu intentia de a ne spune ca daca erau ei la putere nu se intampla asa ceva. Tupeu? Normal, asta au invatat in 20 de ani de democratie.

Sigur, toti am varsat o lacrima cand am vazut ce s-a intamplat in Maternitatea Giulesti, dar oare este cineva care sa verse o lacrima pentru ce se intampla in Maternitatea Romania?

Sursa foto: Mediafax