Henrieta Delavrancea - Gibory, o expozitie cu planuri de arhitectura, desene si schite

         

Expozitia de la Muzeul National de Arta din Capitala, deschisa intre 7 august si 20 septembrie, poarta numele uneia dintre primele arhitecte din Romania, Henrieta Delavrancea.

Fiica lui Barbu Stefanescu Delavrancea si sora pianistei si scriitoarei Cella Delavrancea, Henrieta a construit in calitate de arhitect halele Obor.

Alalturi de Horia Creanga, Duiliu Marcu si G.M Cantacuzino, se inscrie in programul de modernizare si formare a arhitecturii romanesti.

Expozitia propune vizitatorilor planuri de arhitectura, desene si schite ale Henrietei Delavrancea, poze actuale si de epoca cu imobilele proiectate de aceasta, dar si un portret executat de Eustachiu Stoenescu (foto).

Volumele ce compun cladirile proiectate de H.D. urmeaza echilibrul in toate: simplitate, armonie, proportii. Acestea sunt, de fapt, caracteristici de esenta ale arhitecturii in general si ale arhitecturii romanesti in particular.

Bogata activitate de arhitect a fiicei lui Delavrancea a lasat o salba de case la Balcic, marturie a spiritului analitic si inovator in proiectare. Este vorba de vila Lupoaicei, casa Popovici-Lupa, casa Stelian Popescu, Pavilionul de Ceai, Casa Cutescu-Stork, Casa Smarandescu, casa Constantiniu, casele Pillat si Cancicov, dar si casa Ghiul Serai. Proiectata la Balcic pentru filosoful Nae Ionescu, “Vila Lupoaicei” este o casa ce se bucura de terase largi, amplasata fiind in imediata apropiere a unor locuinte construite dupa 1950, langa strada Deviatkova.

Casa Popovici - Lupa e fost construita in 1934. Casa Stelian Popescu, construita in 1937, se remarca prin puternicul contrast dintre plin si gol. Registrul orizontal domina.

Henrieta  Delavrancea este cea care a facut proiectele pentru renovarea Primariei din Balcic, in 1934. Balcicul anilor 1930-1940 a fost un paradis al artelor si arhitecturii, ilustrat si de cladirile arhitectei Gibory. Octav Mosescu, ultimul primar al Balcicului, a sprijinit elanul arhitectural, facand toate acestea posibile.

Numita si Riri Delavrancea, Henrieta a rezonat in arhitectura cu principiile lui Octav Doicescu. Acest lucru se observa in cladirile Casa Mosescu – Balcic, Casa Eliza Bratianu- Balcic, Casa Cantuniari-Bucuresti, 1936.

Lucrari de arhitectura din Bucuresti ale Henrietei sunt casele Profesor Gavrila si General Platz, dar si blocurile de locuinte strada Pictor Iscovescu si strada Brezoianu. Acestea sunt in spiritul arhitecturii moderne.

Elementele noi aduse in arhitectura de fiica lui Delavrancea sunt braiele orizontale si copertinele acoperite cu olane. Tot ea e cea care scrie si semneaza studii de case taranesti din judetele Mehedinti, Ilfov si Buzau. Pe Riri Delavrancea o leaga o frumoasa prietenie de Horia si Lucia Creanga.

Expozitia prezinta si desene ale arhitectei: Studiu pentru sanatoriul din Hunedoara - schite in tus pe calc, Cavoul principesei Saberiski - creion pe calc, Turnul lui Mugur si Pavilionul Granicerilor - creion pe foita si Ghiul Serai – inainte de renovare, creion pe hartie. Toate denota o sensibilitate a desenului, in ciuda vocatiei de arhitect, sensibilitate sugerata de liniile fine ce compun cladiri, planuri si spatii.

Expozitia, insotita de catalog, vine in continuarea expozitiei Ion Mincu. Desene si proiecte de arhitectura, deschisa in cadrul Galeriei de Arta Romaneasca Moderna a MNAR. Expozitia este organizata de Muzeul National de Arta al Romaniei, Uniunea Arhitectilor din Romania si Ordinul Arhitectilor din Romania