
| Destinatar | |
| Nume* | |
| Email* | |
| Expeditor | |
| Nume* | |
| Email* | |
| Cod securitate* | |
| * Toate campurile sunt obligatorii | |
In Carpatii de Curbura, la poalele Masivului Ivanetu, se gaseste un loc uitat de lume, incarcat de mistere istorice si de un arhaic evlavios care tulbura si da pace intr-un mod ciudat sufletului calatorului.
Localitatea Colti se afla la 65 de km de orasul Buzau si este atestata documentar in 1508, intr-un hrisov a lui Mihnea cel Rau. Zona a fost numita Athosul romanesc deoarece, intr-un areal de cativa kilometri patrati, se gasesc 30 de asezari rupestre, pesteri naturale sau sapate in stanca, folosite de primii crestini din zona Buzaului ca loc de rugaciune sau de adapostire.
Cea mai accesibila asezare rupestra se afla la 4 kilometri de centrul comunei Colti, in satul Alunis. Legenda spune ca incaperile au fost sapate in stanca Culmii Martirei de doi ciobani, Vlad si Simion, in anul 1274.
Citeste si: Destinatii de weekend - Vulcanii Noroiosi
Ansamblul poarta acum numele de Biserica "Taierea capului Sf. Ioan Botezatorul" si este compus din trei chilii. Una din ele adaposteste altarul bisericii de azi si are forma de nava, cu tavan boltit. Intre anii 1840-1850, la intrare in biserica s-a construit un pridvor de lemn (slon) deasupra caruia se afla o clopotnita cu turla mica.
Pe peretii chiliilor se pot vedea inscriptii cu litere chirilice sapate in piatra de calugarii crestini ce traiau in post si rugaciune, departe de cele lumesti.
Celelate asezari rupestre din zona Colti se afla in padure si sunt mai greu accesibile calatorului neexperimentat. Cararile de munte pana la vestigii le poti strabate doar la picior si este de preferat sa folosesti o calauza din sat.
Daca nu te incumeti sa te afunzi in codrii tacuti din Colti, poti ramane in vatra satului unde, intr-o casa de piatra si lemn, se afla Muzeul Chihlimbarului. Piatra galben-roscata este de fapt o rasina provenita de la unele specii de pin. Prima exploatare a chihlimbarului din spatiul romanesc s-a facut in zona Colti, in anul 1828 de catre trupele rusesti aflate in Tarile Romane.
Muzeul adaposteste o colectie bogata de pietre cu o larga paleta coloristica, de la galben ca mierea pana la brun-roscat sau chiar negru, dar si unelte folosite de-a lungul timpului in exploatarile de chihlimbar sau pentru prelucrarea lui.
Un singur lucru mai trebuie sa stii inainte de a te aventura in aceasta zona atat de putin cunoscuta pentru cate minuni ascunde: frumusetea peisajelor de aici este umbrita doar de faptul ca drumul de acces este plin de gorpi, iar pe alocuri...inexistent, din cauza alunecarilor de teren. Marcajele si indicatoarele sunt si ele doar un basm frumos...ruginit pe alocuri. Nu va bazati pe existenta lor...sunt doar un mit.
Foto: Cosmin Stoicescu/Mondo News
ULTIMA ORA