MUGUR ISARESCU, Guvernatorul BNR, a declarat ca nu este contra reducerii impozitelor prevazute in Noul Cod Fiscal, ci ”impotriva dimensiunii acestui pachet de reduceri fiscale”. Acesta atrage atentia ca masurile avute in vedere vor produce o relaxare ”tip soc, cu efecte profunde asupra economie”.
”Parlamentul trebuie informat complet si corect asupra acestor efecte. Relaxarea fiscala se judeca in functie de componentele ei, de faza ciclului economic cand este aplicata, de momentul in care este introdusa. Cum as putea sa fiu, in general, impotriva relaxarii fiscale, cand in 2000, ca premier, am inceput primul proces consistent de relaxare, reducand impozitul pe profit? Atunci insa era un moment potrivit, s-au facut calcule si evaluari laborioase de impact”, a declarat ISARESCU, intr-un interviu pentru Revista 22.
”Gradul redus de fiscalizare a unor sectoare ale economiei romanesti face ca povara fiscala sa fie mare pentru platitorii corecti de impozite. Antreprenorii platitori de taxe ajung sa contribuie la buget chiar cu 50–60% din veniturile lor. E normal ca ei sa-si doreasca o relaxare fiscala. Dar, pentru asta, nu e suficient sa avem doar reduceri de impozite, ci avem nevoie de reforme structurale, care sa duca la o distributie echilibrata a poverii fiscale”, a sustinut Guvernatorul BNR.
CITESTE SI: INFLATIA ANUALA – la un MINIM ISTORIC in ultimii 25 de ani
Despre subfinantarea unor sectoare
In opinia lui, solutia nu este reducerea de impozite cu speranta ca o povara fiscala mai mica va determina o mai mare colectare. In schimb, este necesara o colectare mai buna a impozitelor prin reforme structurale si, apoi, o reducere fiscala graduala si conforma cu spatiul fiscal creat.
”Echilibrele noastre de acum se bazeaza pe mai putine cheltuieli de investitii. Acestea nu sunt economisiri, nu creeaza spatiu fiscal, sunt doar cheltuieli amanate pentru anul urmator. A nu termina un drum inseamna doar o cheltuiala amanata pentru anii urmatori, intrucat nu ramam cu drumul neterminat, nu-i asa?”, a mai sustinut MUGUR ISARESCU in cadrul interviului.
Acesta a mai atras atentia ca, intr-adevar, exista o subfinantare cronica a unor sectoare publice precum educatia si sanatatea si, cu actualul pachet fiscal, veniturile risca sa scada si mai mult si sa accentueze subfinantarea.
Reprosuri catre economisti
ISARESCU a reprosat economistilor, institutelor de cercetare economica si universitatilor de profil ca nu au avut de-a lungul timpului nicio pozitie fata de modul in care este condusa economia de piata: ”Daca scoala economica din Romania ar fi clarificat fundamentele de functionare a economiei de piata, nu s-ar fi ajuns la situatia din prezent, cand dezbaterea publica considera o modificare a deficitului public de la 1% la 3% ca fiind neimportanta, cand de fapt este o schimbare majora si de durata de strategie: se schimba pe termen mediu si lung directia de dezvoltare a Romaniei”.
Daca economistii s-ar fi pronuntat, ”nu s-ar fi ajuns sa se sustina ca politica fiscala nu are de-a face cu politica bugetara si ca ambele pot fi contrabalansate prin masuri de politica monetara; adica „solutia“ monetara la deficite publice mai mari ar fi ca BNR sa duca dobanzile in tavan. Si s-ar fi inteles ca o economie care deja creste spre limitele de potential nu mai trebuie stimulata excesiv pe latura consumului, prin masuri fiscale, ca stabilitatea macroeconomica nu este un concept gol, ci baza pe care se poate cladi o crestere economica sustenabila”.
CITESTE SI: BNR ESTIMEAZA O INFLATIE DE MINUS 0,3% PENTRU 2015 SI DE 0,7% PENTRU 2016
Totodata, MUGUR ISARESCU s-a intrebat retoric de ce mai este nevoie de stimulente suplimentare pentru economia romanesca, in conditiile in care aceasta a primit o suita de stimuli in ultimii doi ani: TVA scazut intai la paine, apoi la toate alimentele, CAS redus, dobanzi coborate masiv, finantare devenita mai ieftina si mai fluenta.
”Trebuie sa ne gandim daca in perioada urmatoare cresterea economica depinde doar de stimularea cererii, si nu de stimularea ofertei. PIB-ul potential al Romaniei, in jurul caruia se discuta foarte mult, nu este, intr-adevar, o dimensiune usor de evaluat, dar mai precis ca majorarea lui depinde de crearea de locuri de munca, de cresterea productivitatii, care la randul lor depind de investitii de capital, inovatie, spirit antreprenorial, calificarea fortei de munca etc. Acest lucru trebuie sa fie foarte clar”, a mai afirmat ISARESCU in cadrul interviului pentru Revista 22.
Potrivit Bancii Nationale, cresterea economica de 4 la suta este spre limita potentialului economic al momentului. Daca economia va fi stimulata doar pe latura consumului, acest lucru aar insemna doar a dopa economia si a nu o mai face sa creasca sanatos, a mai avertizat MUGUR ISARESCU.