Incepand cu anul 2013, ZIUA UNIVERSALA A IEI este sarbatorita pe 24 iunie, odata cu SARBATOAREA DE SANZIENE.
Piesa principala a costumului popular romanesc este camasa, termenul de ie fiind atribuit doar camasii femeiesti. Camasa este croita in forma de cruce, dintr-o singura bucata de panza si cu o deschizatura in partea de sus. Initial, camasile erau confectionate din panza de in sau canepa, iar mai tarziu din matase si bumbac. Acesta din urma era folosit ca urzeala pentru batatura de in si canepa, mai ales in partea de nord a tarii, in timp ce in sud camasile erau mai frecvent tesute cu borangic. Fata si spatele camasii se numesc ”STAN”, iar partea inferioara ”POALE”. Stanul se confectiona din doua foi de panza, iar maneca din una. Sub brat, camasa era prevazuta cu asa numita ”pava”, care oferea comoditate in timpul miscarii.
Ia este, in fapt, o camasa traditionala romaneasca de sarbatoare, confectionata din panza alba, bumbac, in sau borangic si impodobita cu margele si broderii la maneci si la gat. Croiala este relativ simpla: un dreptunghi de panza, taiat rotund in jurul gatului si intarit cu snur rasucit. Manecile sunt, de cele mai multe ori, incretite atat la umeri, cat si la incheieturile mainilor. Este un tip de camasa scurta pana la talie, spre deosebire de camasa anterioara, mai veche, ce imbraca intregul corp si se purta dedesubtul hainelor pentru a apara corpul de ”vraji si pericole”. Tehnica decorarii iei s-a transmis de la mama la fiica, fapt care a conservat traditia si gustul de la o generatie la alta.
Motivele sunt stilizate, geometrice sau inspirate de natura. Se disting mai multe variante de baza in compozitia decorului de pe maneci: ie cu maneci cu dungi verticale brodate (in rauri drepte), dungi oblice sau ”ie cu stele”. Partea din fata a camasii este si ea bogat brodata, prin repetarea acelorasi modele existente pe maneci. Iile brodate cu ”spic” faceau parte din costumul de nunta din Moldova. Culorile folosite la broderie erau in doua — trei nuante cromatice, de regula, dar se broda si cu o singura culoare, de obicei negru.
In timp, finetea materialelor folosite, armonia cromatica, dar si croiul pieselor de port romanesc, tesute, croite si brodate in casa au fost apreciate de reginele Romaniei, Elisabeta si Maria, dar si de aristocratia feminina a timpului, care au purtat cu mandrie costumul popular in diferite momente.
Pe de alta parte, ia a atras atentia artistilor, fiind imortalizata de pictorul francez Henri Matisse in mai multe tablouri, unul dintre ele — ”La blouse roumaine” (1940) — fiind expus la Muzeul National de Arta Moderna din Paris. Un alt pictor roman de origine evreiasca, Constantin Daniel Rosenthal, a imortalizat-o pe Maria Rosetti, in ”Romania revolutionara”, purtand atat ie, cat si naframa. Ia romaneasca apare si in tablourile semnate de Camil Ressu, Ion Theodorescu-Sion, Francisc Sirato, Nicolae Tonitza, Dumitru Ghiata s.a.
Ia romaneasca a fost, deopotriva, sursa de inspiratie pentru creatia vestimentara a unor celebri designeri precum Yves Saint Laurent, care a creat, in 1981, o intreaga colectie intitulata ”La blouse roumaine”, urmat Jean Paul Gaultier, Kenzo sau Tom Ford, care a reinterpretat ia din zona Sibiu, cu broderii negre specifice zonei, si care a aparut in numarul american al revistei ”Vogue”, in martie 2012, purtata de cantareata Adele. Apoi au fost Oscar de la Renta, Agatha Ruiz de la Prada, Anna Sui sau Philippe Guilet. Printre designerii romani care s-au inspirat din portul romanesc se numara Adrian Oianu, Dorin Negrau, Corina Vladescu, Ingrid Vlasov s.a.
Pe 17 mai 2013, Institutul Cultural Roman din New York a inaugurat seria evenimentelor reunite sub genericul “La blouse roumaine”, prin care se dorea promovarea identitatii culturale romanesti in spatiul nord-american si care includea colaborari cu Muzeul Satului ”Dimitrie Gusti”, Muzeul Taranului Roman si alte muzee etnografice din Romania, prin organizarea unor expozitii si simpozioane dedicate relatiilor intre artele traditionale romanesti, curentele de avangarda si creatiile artistice. In acelasi sens, comunitatea online “La Blouse Roumaine”, numarand peste 18.000 de membri, a propus ia — bluza traditionala romaneasca — ca brand de tara si a organizat, pe 24 iunie 2013, odata cu sarbatoarea de Sanziene, prima Zi Universala a Iei.
*sursa: Agerpres
*sursa foto: costume-populare.ro