Raportul anticoruptie al Comisiei Europene, publicat luni, arata ca Romania se confrunta in continuare cu cazuri de coruptie politica si de mica coruptie, chiar daca s-au inregistrat unele rezultate pozitive in ceea ce priveste cazurile de coruptie la nivel inalt.
Documentul remarca faptul ca problema coruptiei politice este una semnificativa in Romania, mentionand ca vointa politica de a aborda coruptia si de a promova standarde inalte de integritate a fost “inconsistenta”.
Raportul CE precizeaza ca votul Parlamentului din decembrie 2013 a pus “serios” la indoiala angajamentul politic de a concretiza reformele anticoruptie in Romania, se arata in primul raport anticoruptie al CE, care noteaza ca problemele juridice din noile coduri creeaza “dificultati suplimentare”.
Raportul arata ca, desi s-au inregistrat unele progrese in ceea ce priveste combaterea coruptiei la nivel inalt, nu s-au obtinut inca “suficiente rezultate privind lupta impotriva micii coruptii”, in timp ce partea de prevenire ramane “mai degraba slaba” atat la nivel central, cat si la nivel local.
Expertii UE noteaza ca, in mare masura, cadrul juridic pentru lupta impotriva coruptiei a fost instituit si remarca masurile adoptate recent in vederea unei reforme a Codului penal si a Codului de procedura penala.
“Cu toate acestea, cateva dintre initiativele legislative cele mai recente ale Parlamentului din decembrie 2013 care, printre altele, ar fi limitat domeniul de aplicare al infractiunii de coruptie si al dispozitiilor din dreptul penal referitoare la conflictele de interese, au pus serios la indoiala stabilitatea legislatiei actuale si angajamentul politic de a concretiza reformele anticoruptie”, chiar daca modificarile au fost declarate neconstitutionale de Curtea Constitutionala a Romaniei in ianuarie 2014, se arata in document.
Totodata, CE considera ca exista “provocari considerabile” legate de punerea in aplicare a noilor coduri.
“Instabilitatea acestor acte legislative si mai multe probleme juridice identificate de profesionistii din domeniu, care ar putea necesita modificari ale codurilor sau ale ghidurilor de interpretare inainte de intrarea lor in vigoare creeaza dificultati suplimentare”, precizeaza raportul.
Documentul remarca “rezultatele solide” ale DNA, care a a scos la iveala practici de coruptie care implicau inalti politicieni si functionari publici, in timp ce inalta Curte de Casatie si Justitie are “o eficienta din ce in ce mai mare privind judecarea cazurilor complexe de coruptie”.
Si activitatea ANI este apreciata, dar se subliniaza ca actiunile ulterioare deciziilor ANI s-au confruntat, de-a lungul timpului, cu “dificultati semnificative”.
In raport sunt citate si doua sondaje de opinie privind perceptia cetatenilor si a firmelor privind coruptia. Astfel, conform Eurobarometrului special din 2013 privind coruptia, 93% din respondentii romani au fost de acord cu faptul ca in tara lor coruptia este o problema larg raspandita (media UE fiind 76%), in timp ce 42% afirma ca au fost afectati personal de coruptie in viata lor de zi cu zi (media UE – 26%). 82% din romani considera ca mita si utilizarea relatiilor personale sunt adesea cel mai simplu mijloc de a obtine anumite servicii publice.
In sondajul Eurobarometru in randul intreprinderilor din 2013 privind coruptia, 81% din intreprinderile din Romania au afirmat ca “favoritismul si coruptia” reprezinta un obstacol in calea concurentei intre intreprinderile din Romania. 65% din respondenti considerau ca pentru intreprinderea lor coruptia reprezenta o problema, in timp ce 64% considerau ca nepotismul si clientelismul ridicau probleme similare.
MAFIA DE LA MINISTERUL TRANSPORTURILOR ?
“Directorul General de la CFR Marfa , decedat ieri, Dragoş Alexandru Drăghici a trebuit să ţină piept şacalilor susţinuţi de Relu Fenechiu şi garantaţi de Gruia Stoica, adică lui Cristian Ghibu, Gheorge Micu, Claudiu Dumitrescu şi Valentin Dorobanţu, dar şi a cozilor de ciocan rămase de pe vremea lui Ovidiu Silaghi-adică Constantin Zaharia, Gheorghe Huţanu, Antonel Tănase sau Dana Galbeni Răchilă.
Poate Dragoş Drăghici a ajuns la ceruri şi pentru că a crezut că CFR Marfă poate deveni o companie rentabilă şi fără să fie privatizată după cum au dorit şmecherii, adică să fie dată la preţ de dumping lui Gruia Stoica. Cristian Ghibu şi Bogdan Găureanu au condus comisia de licitaţie care ulterior a fost anulată şi tot ei au făcut caietul de sarcini, fără ca Dragoş Drăghici să fie măcar consultat.
Acum când Dragoş Alexandru Drăghici a pornit în ultima sa călătoria spre eternitate, ministrul Ramona Mănescu, premierul Victor Ponta, procurorii Laura Codruţa Kovesi şi Tiberiu Niţu au datoria morală faţă de el să instaureze codul roşu la CFR. De ce?
Pentru a stopa hoţiile de la CFR şi a trimite după gratii pe acei şacali feroviari care se înfruptă din banii publici şi în acelaşi timp umflă conturile rechinilor de pe calea ferată”