Mondo News

24 ianuarie 1859: Unirea Principatelor Române – Documentar

Miercuri, 24 Ianuarie 2018 08:53
Scris de: Ioana Alexandra
24 ianuarie 1859: Unirea Principatelor Române – Documentar

La 24 ianuarie 2018 se implinesc 159 de ani de la Unirea Principatelor Romane. Ziua de 24 ianuarie a fost declarata zi de sarbatoare legala in urma unei propuneri legislative semnata de 106 parlamentari, apartinand mai multor partide politice, care a fost avizata favorabil la 18 martie 2014, de catre Comisia pentru Cultura a Senatului.

In expunerea de motive se arata ca “24 ianuarie semnifica, practic, ziua de nastere a statului national modern roman si trebuie ca romanii sa nu uite acest lucru. (…) Recunoasterea ca sarbatoare legala este un gest simbolic care confera acestei sarbatori statutul bine meritat, deoarece exista un adevar istoric de netagaduit: Romania s-a nascut la Iasi!”.

Senatorii au adoptat un amendament, potrivit caruia ziua de sarbatoare legala este nelucratoare. Proiectul de lege a fost adoptat de catre Senat la 2 iunie 2014 si, ulterior, de catre Plenul Camerei Deputatilor, la 3 decembrie 2014, iar la 16 decembrie 2014, presedintele Traian Basescu a semnat decretul privind promulgarea Legii pentru declararea zilei de 24 ianuarie — Ziua Unirii Principatelor Romane — ca zi de sarbatoare nationala. Potrivit noii legi, autoritatile administratiei publice centrale si locale pot organiza si sprijini logistic si material manifestari cultural-artistice dedicate acestei zile.

Unirea Principatelor Romane de la 24 ianuarie 1859 sau ‘Unirea Mica’ este considerata a fi primul pas important pe calea infaptuirii statului national unitar roman. Dupa ce, la 5/17 ianuarie 1859, Alexandru Ioan Cuza a fost ales in unanimitate domn al Moldovei, la 24 ianuarie/5 februarie, este ales si domn al Munteniei. Telul comun a fost atins la 1 decembrie 1918, cand a avut loc Unirea Transilvaniei, Banatului, Crisanei si Maramuresului cu Romania.

La Brasov, la 12/24 mai 1848 se elabora programul-legamant:‘Printipiile noastre pentru reformarea patriei’, ce cuprindea obiectivul fundamental romanesc: ‘Unirea Moldovei si Tarii Romanesti intr-un singur stat neatarnat romanesc’. 

Au urmat lucrarile Congresului de la Paris din 1856, care a hotarat, ca urmare a obiectiilor ridicate de Austria si Inalta Poarta, ca statutul definitiv al Principatelor sa nu fie stabilit prin tratatul de pace, ci doar sa se consulte dorinta moldovenilor si muntenilor in problema Unirii.

In acest context, in ambele Principate, conducatorii miscari unioniste s-au organizat in cate o formatiune politica denumita ‘partida nationala’. Astfel, in primele luni ale anului 1857 s-a constituit un Comitet central al Unirii, care a facut o larga popularizare a programului politic national: autonomia si neutralitatea Principatelor, unirea, print strain, guvern reprezentativ cu o singura adunare generala, in care interesele tuturor fortelor social-politice ale societatii sa fie reprezentate.

Adunarile ad-hoc din Moldova (22 sept./3 oct.1857-21 dec. 1857/2 ian. 1858) si din Tara Romaneasca (30 sept./12 oct.-10/22 dec. 1857) au intrunit deputati boieri si tarani, cate unul de judet (tinut). Chemati sa se pronunte in problema unirii, participantii au dat raspunsul pozitiv prin cele doua Rezolutii aproape identice votate (in Moldova la 7/19 oct. 1857, iar in Tara Romaneasca la 8/20 oct. 1857), in care cereau: Unirea Principatelor intr-un singur stat; neutralitatea Principatelor Unite; autonomia in temeiul vechilor tratate cu Poarta Otomana; print strain, ales dintr-o dinastie domnitoare a Europei, cu mostenirea Tronului, mostenitorii urmand a fi crescuti in religia tarii; adunarea obsteasca cu adevarat reprezentativa, una singura, ca putere legiuitoare.

O comisie a Puterilor Garante, printre care Rusia, Franta si Anglia, a analizat hotararile celor Doua Divanuri. Pe baza acestora s-a semnat, in 1858, Conventia de la Paris, care a reprezentat cadrul constitutional pentru organizarea celor doua principate. Conform prevederilor acesteia, in zilele de 14, 16, 17 si 18 decembrie 1858, in Moldova, s-au desfasurat alegeri pentru Adunarea electiva. La 28 decembrie 1858 s-au deschis lucrarile Adunarii Elective, care a validat mandatele a 55 dintre 58 de deputati alesi.

Partida Nationala avea o majoritate confortabila in cadrul Adunarii, dar, nu se pronuntase inca asupra numelui candidatului. In noaptea de 4 spre 5 ianuarie 1859, in cadrul unei intalniri a membrilor Partidei Nationale, Mihail Kogalniceanu propune drept candidat unic pe colonelul Alexandru Ioan Cuza, sustinator al luptei unioniste. Deputatii se angajasera sa voteze candidatul care ar obtine majoritatea. De aceea nu este intamplator faptul ca pana si adeptii celorlalti doi candidati l-au votat tot pe Cuza. Domnul a depus juramantul, in care se angaja sa apere ‘drepturile si interesele patriei’ si sa asigure ‘binele si fericirea natiei romane’. 

Alegerile pentru Adunarea Electiva a Tarii Romanesti s-au desfasurat intre 8/20 si 12/24 ianuarie 1859. Partida Nationala n-a reusit sa obtina majoritatea mandatelor, in acest context, liderii Partidei Nationale si, in special liberalii-radicali, elementul cel mai dinamic al coalitiei, si-au dat seama ca singura cale de izbanda este apelul la masele populare.

Lucrarile Adunarii Elective s-au deschis in ziua de 22 ianuarie/3 februarie intr-o atmosfera incendiara. Cladirea din Dealul Mitropoliei era inconjurata de mii de oameni. In noaptea de 23 spre 24 ianuarie, membrii Partidei Nationale s-au reunit la hotelul Concordia din Bucuresti unde, pentru prima oara, s-a formulat cu voce tare ceea ce pana atunci fusese doar o nazuinta: alegerea lui Cuza ca domn al ambelor Principate. 

In dimineata de 24 ianuarie, la ora 11.00, cand lucrarile Adunarii s-au reluat, Vasile Boerescu a cerut o sedinta secreta in cadrul careia a precizat: ‘A ne uni asupra principiului Unirii este a ne uni asupra persoanei ce reprezinta acest principiu. Aceasta persoana este Alexandru Ioan Cuza, domnul Moldovei ! Sa ne unim asupra acestui nume si posteritatea ne va binecuvanta, tara ne va intinde mainile si constiinta noastra va fi impacata ca ne-am implinit… o dorinta sfanta’. Deputatii au jurat ca vor vota in unanimitate pe domnul Moldovei. Reveniti in sala de sedinte au trecut la vot. Toate cele 64 de buletine purtau numele lui Cuza, unele avand si urari adresate domnitorului: ‘spre marirea patriei’, ‘spre fericirea romanilor’.

Dupa citirea voturilor, Alexandru loan Cuza a fost proclamat domn al Principatelor Unite. Imediat rezultatul a fost adus la cunostinta multimii de pe Dealul Mitropoliei. Ziarul ‘Romanul’ din 27 ianuarie/8 februarie, consemneaza: ‘… Nu se auzeau in toata capitala decat cele mai vii demonstratii de bucurie…singurul spectacol care se vedea pe toate ulitele, pe la toate raspantiile, pe toate locurile publice ale Bucurestilor. Fratii nostri tarani… strigau acum cu toata puterea energica a sufletelor lor: Sa traiasca Cuza! Sa traiasca Domnul nostru! Se aruncau unii in bratele altora, fara deosebire de conditii, ca cum toti, in general, ar fi scapat de jugul cel mai apasator’. 

La 8/20 februarie 1859, Alexandru Ioan Cuza venea la Bucuresti, dupa dubla sa alegere in calitatea de domnitor al Moldovei si Tarii Romanesti. In aceeasi zi, Alexandru Ioan Cuza a depus juramantul in cladirea Catedralei Mitropolitane Bucuresti, in care se angaja sa respecte actul unirii, din 5 si 24 ianuarie: ‘Jur in numele Preasfintei Treimi si in fata Tarii ca voi pazi cu sfintenie drepturile si interesele Principatelor Unite; ca in toata Domnia mea voi priveghea la respectarea legilor pentru toti si in toate, si ca nu voi avea inaintea ochilor mei decit binele si fericirea natiei Romane. Asa Dumnezeu si confratii mei sa-mi fie intru ajutor!’

Situatia creata in cele doua Principate a fost dezbatuta in cadrul Conferintei internationale, deschise la Paris intre 26 mart./7 apr. — 25 aug./6 sept.1861. Franta, Rusia, Anglia, Prusia si Sardinia au recunoscut dubla alegere. Imperiile austriac si otoman s-au aratat initial nemultumite, prima fiind nelinistita de perspectiva consolidarii statului roman, cealalta urmarind unele avantaje materiale.

La 22 noiembrie 1861, Poarta emitea ‘Firmanul de organizare administrativa a Moldovei si Valahiei’, prin care Puterile suzerane si garante erau de acord cu schimbarea Conventiei si admiteau unificarea institutiilor legislative si administrative ale celor doua principate. Rezerva asupra noului statut venea tot din partea Imperiului Otoman, acesta acceptand schimbarea numai pe timpul vietii domnitorului. 

La 11 decembrie 1861, Cuza adreseaza natiunii romane o proclamatie, anuntand mesajul sau: “Unirea este indeplinita, nationalitatea romana este intemeiata”.

Ca urmare, s-a trecut la unificarea guvernelor si a Camerelor celor doua Principate. La 22 ianuarie 1862, s-a format primul guvern unic al Principatelor Unite, condus de Barbu Catargiu. Parlamentul unic isi va deschide lucrarile la 24 ianuarie 1862, an in care Al. I. Cuza proclama Unirea definitiva a Principatelor, iar orasul Bucuresti devenea capitala acestora. Comisia Centrala de la Focsani isi va inceta activitatea.

Din 1862, Principatele Unite adopta oficial numele de Romania, iar orasul Bucuresti devine capitala noului stat.

Sursa foto: ziarulunirea


Lasa un comentariu

Adresa de email nu va fi publicata

*

Copyright © Mondo News 2008 - 2013. All rights reserved.
x

printul george, aniversare, cinci ani, casa regala, marea britanie Prințul George a împlinit azi cinci ani. Fotografia publicată de familia regală britanică


tanara violata, haryana, india, pensiune, drogata, 40 de barbati Șocant! Drogată și violată de 40 bărbați timp de 4 zile într-o pensiune!


tara leigh calico, mister nedezlegat, disparitie, new mexico, fotografie Povestea înfiorătoare din spatele acestei fotografii. Misterul, nedezlegat de 29 de ani!


horoscop 22 iulie 2018, horoscop duminica, horoscop azi, horoscop zilnic Horoscop 22 iulie 2018. Taurii sunt apăsați de o vină, iar norocul planează deasupra casei Balanțelor